În unele situații stresul poate fi bun!

• Stresul este considerat inamicul public numărul 1, factor de risc, declanșator sau agravant pentru o sumedenie de afecțiuni. S-ar putea chiar spune că trăim o pandemie de stres, de vreme ce într-o mai mică sau mai mare măsură, cel puțin o dată în viață, orice om a avut o întâlnire cu el. Ori de câte ori se vorbește despre stres, ni se reamintește că este dăunător sănătății și că ar trebui să învățăm să-l ținem pe cât posibil în frâu.

Prin definiție, stresul este o stare de îngrijorare sau de tensiune mentală cauzată de o situație dificilă, este un răspuns uman natural care ne determină să facem față provocărilor și amenințărilor din viața noastră. Chiar dacă toată lumea se confruntă cu stresul într-o anumită măsură, modul în care răspundem la stres face o mare diferență în ceea ce privește starea noastră generală de bine.

O cercetare realizată anul trecut a concluzionat că americanii sunt printre cei mai stresați din lume, nivelul de stres resimțit de aceștia fiind cu 20% mai mare decât media globală. Asta pentru că 94% dintre angajații din Statele Unite au declarat că se simt stresați la locul de muncă. Alte surse de stres sunt reprezentate de condițiile de trai, climatul politic și nesiguranța financiară.

Persoanele stresate recunosc că își descarcă frustrarea pe alte persoane, fie că sunt dintre apropiați sau străini. Șapte din zece adulți au declarat că stresul de la locul de muncă a avut un impact negativ asupra relațiilor personale, nivelul acestuia fiind însă diferit la bărbați față de femei. 79% dintre bărbați au raportat că stresul de la locul de muncă le-a afectat viața de cuplu, față de 61% în cazul femeilor.

Așadar, stresul poate fi și bun?

În ciuda atâtor critici și acuze aduse stresului, Richard Shelton, vicepreședinte pentru Cercetare în cadrul Departamentului de Psihiatrie de la Universitatea Alabama Birmingham, susține că a fi stresat nu este întotdeauna un lucru rău, pentru că la urma-urmei răspunsul organismului de tipul ”luptă sau fugi” este menit să protejeze, nu să dăuneze. Iar puțină anxietate pe termen scurt poate fi de fapt benefică pentru creier și corp. Iar lucrurile pot fi chiar mai profunde de atât.

Potrivit Smartliving, Hans Selye – cel care a formulat în 1937 primul model teoretic și experimental al stresului, valabil și astăzi în liniile sale esențiale – consideră că lipsa stresului înseamnă moarte („no stress means death”), astfel că el a definit stresul că sindrom general de adaptare.

Așadar, stresul poate fi și bun? Răspunsul este: da! Este acel stres care poate să apară în urma realizării unui lucru solicitant, dar plăcut, fie că e vorba de o activitate sau de un eveniment. Câteva exemple de activități sau evenimente care ar putea duce la un stres bun sunt căsătoria, pregătirea pentru un nou loc de muncă, implicarea într-un eveniment sportiv sau pensionarea.

Stresul poate fi un lucru pozitiv pentru că, în general, reacțiile pe termen scurt la stres ne pot ajuta de fapt să facem față unei experiențe stresante. Astfel, stresul poate fi avantajos în câteva moduri:

Ajută la stimularea creierului

Factorii de stres de nivel scăzut stimulează producția de substanțe chimice cerebrale numite neurotrofine și întăresc conexiunile dintre neuronii din creier. Acesta poate fi mecanismul principal prin care exercițiul fizic (un factor de stres fizic) ajută la stimularea productivității și a concentrării. În plus, o analiză din 2017 publicată în EXCLI Journal a indicat că stresul are potențialul de a ajuta la îmbunătățirea memoriei într-un interval scurt de timp pentru anumite situații (de exemplu, necesitatea de a susține un examen scris).

Poate crește imunitatea pe termen scurt

Atunci când organismul răspunde la stres, se pregătește pentru posibilitatea unei leziuni sau a unei infecții. Un mod în care face acest lucru este prin producerea de interleukine suplimentare – substanțe chimice care ajută la reglarea sistemului imunitar -, oferind cel puțin un impuls defensiv temporar. În mod specific, experimentarea stresului pe termen scurt ar putea oferi protecție bazată pe imunitate dacă o persoană este rănită sau are o infecție, de exemplu.

Te poate face mai rezilient

Expunerea repetată la evenimente stresante oferă șansa dezvoltării controlului fizic și psihic, vă învață să faceți față unor situații de acest gen și vă poate ajuta ca pe viitoarele să le gestionați mai ușor. Cu alte cuvinte, a experimenta stresul este un fel de antrenament care poate fi util într-o situație și mai dificilă.

Te poate motiva să reușești

Stresul poate fi exact lucrul de care aveți nevoie pentru a duce la bun sfârșit sarcinile la locul de muncă. Secretul este să vedeți situațiile stresante ca pe o provocare pe care o puteți înfrunta, mai degrabă decât ca pe un obstacol copleșitor și imposibil de depășit.

Semnele clasice ale stresului

Adesea ne declarăm stresați cu foarte mare ușurință, uneori parcă bagatelizând această noțiune.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, stresul are un tablou de simptome foarte specifice. O dată că prezența lui ne împiedică să ne relaxăm și poate fi însoțit de o serie de emoții, inclusiv anxietate și iritabilitate. Atunci când suntem stresați ne poate fi greu să ne concentrăm, ne putem confrunta cu dureri de cap sau de alte zone ale corpului, dureri de stomac sau probleme de somn. Ne putem pierde pofta de mâncare sau, dimpotriva, să mâncăm mai mult decât de obicei. Stresul cronic poate agrava problemele de sănătate preexistente și poate crește consumul de alcool, tutun și alte substanțe. De asemenea, situațiile stresante pot provoca sau exacerba afecțiunile de sănătate mintală, cel mai frecvent anxietatea și depresia, care necesită acces la asistență medicală.

Știați că…

… stresul alterează luarea deciziilor morale personale? Asta a demonstrat un studiu la care au participat 60 de voluntari, 30 de bărbați și 35 de femei, cu vârste între 18 și 27 de ani.

… stresul resimțit fie înainte, fie după învățare, influențează memoria? Altfel spus, când o persoană stresată are de învățat, memoria îi este afectată.

Este concluzia la care s-a ajuns în urma unui studiu realizat pe 48 de tineri sănătoși, bărbați și femei, expuși la stres în timp ce trebuiau să învețe cuvinte emoționale și cuvinte neutre care erau fie asociate conceptual, fie fără legătură cu stresul. Memoria acestora a fost evaluată prin teste după 24 de ore de la învățare, constatându-se că performațele lor au fost reduse.

(Foto: Dreamstime.com)