În zece zile, în Gorj s-au produs 960 de cutremure cu magnitudini între 0,2 și 5,7 / Locul unde s-au simțit cel mai puternic

Din 13 februarie și până joi, în zona Gorj s-au produs 960 de seisme cu magnitudini cuprinse între 0,2 şi 5,7, adâncimea maximă fiind de 26 de kilometri, potrivit reprezentanților Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP), care spun că cea mai mare valoare a acceleraţiei maxime a fost înregistrată într-o localitate din judeţul Hunedoara, la 43 de kilometri de epicentrul cutremurului de 5,7 grade.

INFP a publicat joi rapoarte preliminare privind seria de cutremure produse în această lună în Gorj:

• „În perioada 13 – 23 februarie 2023 (ora 14:00), au fost localizate în zona Gorj 960 de cutremure cu magnitudini-locale pe Richter între 0,2 și 5,7.
• Dintre acestea, 15 seisme au avut peste 3,5 – magnitudine de la care cutremurele pot fi resimțite de către populația aflată în zona epicentrală.
• Cutremurele au avut loc la adâncimi cuprinse între 2 și 26 km, 82,7% din ele producându-se la o adâncime între 10 și 20 km.
• Chiar dacă numărul de evenimente scade, în continuare este posibilă apariția unor replici cu magnitudini moderate, având în vedere amploarea evenimentului.
• În ultimele două zile, cele mai mari cutremure au avut magnitudinea de 4,0, respectiv 3,9”.

Reprezentanții INFP spun că echipamentele seismice instalate în zonă contribuie semnificativ la localizarea mai bună a cutremurelor, cu rol în înțelegerea modului de producere și a factorilor declanșatori, identificarea și caracterizarea mai bună a sistemelor de falii din zonă, precum și la înregistrarea parametrilor de mișcare a terenului.

Înregistrările făcute în timpul cutremurelor cu magnitudinea de 5,2 și 5,7 la cinci stații din apropierea epicentrului au fost analizate de către INFP într-un raport preliminar.

Potrivit INFP, valoarea cea mai mare a accelerației maxime la nivelul solului a fost înregistrată la stația Gura Zlata din județul Hunedoara, amplasată la 43 km distanță epicentrală. Aceasta a fost de 106,7 cm/s*s, fiind de aproximativ două ori mai mică decât valoarea înregistrată la stația din București în timpul cutremurului din 4 martie 1977.

Reamintim că seismul cu magnitudinea de 5,7 s-a produs în 14 febuarie, fiind cel mai puternic din ultimii cinci ani.

Cum să ne comportăm în timpul cutremurului

IGSU a publicat mai multe ghiduri cu privire la modul în care ar trebui să ne comportăm înainte, în timpul și după producerea unui seism.

Sfaturile IGSU:

• Adăpostește-te imediat într-un loc sigur şi rămâi calm pană la încetarea cutremurului.
• ATENŢIE! Pe timpul cutremurului obiectele pot să se răstoarne sau să alunece, tencuiala din tavan se poate desprinde, iar geamurile se pot sparge.

Dacă ești / te afli:

În interiorul unei clădiri:

• nu încerca să ieşi afară, nu te duce pe balcon, nu folosi liftul.
• adăpostește-te sub o masă / birou, lângă o piesă solidă de mobilier sau sub tocul unei uși fără geamuri.
• dacă ești pe un hol, aşează-te în poziţie ghemuit lângă un perete interior.
• protejează-ți mai ales capul şi faţa.
• îndepărtează-te de ferestre, geamuri, oglinzi, biblioteci, mobilier înalt, aparate de iluminat.
• dacă ești în scaun cu rotile, blochează rotilele şi protejează-ți capul şi ceafa.

În lift:

• apăsă butonul de urgenţă.
• când liftul se opreşte, ieşi cât mai repede (dacă este posibil) şi adăpostește-te într-un loc sigur (atenție la scări!).
• într-un loc public (un magazin)
• stai cât mai departe de ferestre ori de raioane cu obiecte grele plasate mai sus de 1 metru.
• în exteriorul unei clădiri
• stai departe de ferestre, clădiri / balcoane, poduri, cabluri electrice sau stâlpi.
• stai la cel puţin 10 m de cablurile electrice rupte sau căzute.

Într-un vehicul:

• Rămâi în interior.
• Oprește într-un loc sigur, fără a bloca drumul, mai departe de clădiri, poduri, stâlpi.
• După cutremur, nu ieşi din vehicul dacă au căzut în jur cabluri electrice. Aşteaptă forţele de intervenţie.

Pe munte:

• Fii atent în jur şi caută un loc sigur, departe de pantele instabile
• Sunt posibile căderi de pietre, copaci ori alunecări de teren.

Ce ar trebui să facem după cutremur

• Încearcă să rămâi calm. Liniştește persoanele speriate şi copiii.
• Verifică dacă ești rănit, vezi şi persoanele din jur. Dacă există răniţi în jur, acordă primul ajutor, doar dacă știi cum.
• Dacă ești blocat sub dărâmături sau în incinte, la anumite intervale de timp, dacă este posibil, lovește cu un obiect tare în partea cea mai compactă a locului în care ești blocat, pentru a transmite semnale ce pot fi identificate şi localizate de aparatura specială de căutare-salvare.
• Nu vorbi la telefon mult timp – rețelele sunt afectate. Sună doar pt. a semnala o urgenţă sau anunță scurt pe cineva despre tine.
• Poartă încălţăminte şi haine rezistente pentru a evita să fii rănit de bucăţile căzute, în special cele de sticlă.
• Verifică starea instalaţiei de gaz doar cu emulsie de apă şi săpun. Dacă sunt / simți emisii de gaz, deschide fereastra, apoi închide robinetul de gaz și îndepărtează sursele de foc.
• Dacă alimentarea cu apă funcționează, umple cada şi alte recipiente, pentru rezervă (s-ar putea opri ulterior).
• Verifică dacă locuinţa a suferit pagube majore, mai ales pereti, tavan, podea, căi de acces / evacuare.
• Dacă trebuie să părăsești locuinţa pentru că nu mai este sigură, ai grijă la scări / lift (posibil să fie afectată rezistenţa acestora) și nu uita rucsacul de urgenţă!
• Dacă nu mai poţi ieşi din locuinţă și ai nevoie de ajutor, semnalizează sau scrie cu litere foarte mari la ferestre: A J U T O R sau S. O.S.
• Verifică / ascultă instrucţiunile autorităţilor (radio, tv, internet, aplicații mobil).
• Nu folosi maşina decât în situaţii extreme. Căile de circulaţie trebuie lăsate libere pentru maşinile de intervenţie.
• În unităţile de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial, profesorii îndrumă copiii şi asigură protecţia acestora până la sosirea unui adult din familie.

Înaintea cutremurului

• Execută lucrări de reparaţie şi întreţinere la clădirile / locuințele care necesită acest lucru.
• Nu face modificări la clădiri – măriri sau micşorări de spaţii, care afectează structura de rezistenţă a acestora;
• Nu monta obiecte grele (antene, instalaţii de ventilaţie/climatizare, etc.) pe elementele structurale sau nestructurale ale clădirii, dacă acestea afectează structura de rezistenţă;
• Pregătește-ți rucsacul de urgenţă: rucsacul pentru situaţii de urgenţă conţine lucruri care te ajută să supravieţuiești timp de 3-5 zile;
• Analizează spațiul unde îți petreci mult timp (locuinţa, locul de muncă, școala etc.) şi imaginează-ți ce ar putea să se întâmple (în fiecare cameră) dacă s-ar produce un cutremur, ce ar putea răni persoanele aflate în acel loc.
• obiecte (grele) care ar putea cădea / s-ar răsturna;
• lucruri care s-ar putea sparge (ferestre, geamurile de la ușile interioare, etc.);
• recipiente cu diverse lichide / substanțe periculoase care s-ar putea vărsa / sparge;
• obiecte / instalații care pot produce incendii;

Ce ar trebui să conțină rucsacul de urgență, în timp de cutremur

Conform IGSU, fiecare familie trebuie să aibă un plan de urgență, dar și o trusă de supraviețuire care să conțină obiecte care să permită supraviețuirea pentru 3-5 zile. Articolele componente trebuie verificate și înlocuite/schimbate periodic (o dată la 6 luni) pentru că pot expira.

Principalele categorii de articole care trebuie să existe în trusa de supraviețuire:

APĂ

• Cel puţin 4 l de apă/persoană/zi.
• Dacă aveţi animale de companie nu uitaţi să prevedeţi apă şi pentru ele (cca. 30 ml. de apă/kg. animal/zi).
• Depozitaţi apa într-un loc rece şi întunecos.
• Înlocuiţi apa o dată la 6 luni.
• ATENŢIE!
• Apa este esenţială supravieţuirii.
• În caz de maximă urgenţă, se poate obţine apă potabilă prin fierbere timp de 10 minute.

ALIMENTE

• Compacte şi uşoare care nu necesită răcire, fierbere ori coacere.
• Iată câteva exemple de alimente pe care puteţi să le pregătiţi:
• mâncare în cutii de conserve (nu uitaţi deschizătorul)
• alimente deshidratate
• batoane energizante
• biscuiţi de secară
• dulceaţă
• sucuri, cafea, ceai.
• după caz, alimente pentru nevoi speciale: mâncare pentru bebeluşi, lapte etc.
• dacă aveţi animale de companie, nu uitaţi mâncarea acestora. Dacă trebuie să încălziţi anumite alimente prevedeţi un aragaz de campanie şi combustibil.

ÎMBRĂCĂMINTE ȘI ÎNCĂLȚĂMINTE

• Pentru fiecare persoană, în funcţie de anotimp.
• De asemenea, nu uitaţi lenjeria de corp.
• Un sac de dormit sau 2 pături călduroase pentru fiecare persoană.

O TRUSĂ DE PRIM-AJUTOR

Să conţină:

• medicamentele personale şi reţete
• (Atenție! Nu uitaţi să scrieţi pe un bilet numele doctorului de familie)
• analgezice, antiseptice
• la nevoie, articole sau accesorii necesare pentru aparatul auditiv, scaunul rulant etc.

APARATE UTILE

• aparat radio AM/FM cu baterii de schimb (Nu uitaţi să înlocuiţi bateriile anual!)
• lanternă/persoană şi baterii de schimb
• un fluier (semnalul convenţional în caz de urgenţă este de fluierături scurte)
• un telefon mobil, o cartelă telefonică, cablu și un acumulator suplimentar

ARTICOLE PENTRU COPII

• Jocuri, în funcţie de vârsta membrilor familiei
• Cărţi de colorat, creioane, jucării pentru copii

ARTICOLE DE IGIENĂ

• hârtie igienică, hârtie umedă de mâini, batiste de hârtie
• articole personale: săpun, şampon, deodorant, pastă de dinţi, periuţă de dinţi, pieptene, etc.
• saci de bucătărie

ACTE PERSONALE

• carte de identitate, carnete de asigurări medicale
• bani
• cecuri
• numere de telefon importante