Născuți într-o lume care se deschide cu un click, atenția copiilor e tot mai scurtă. E mit sau realitate că tehnologia e de vină aici?
Generația Z, care reprezintă o treime din populația lumii și, în curând, peste un sfert din forța de muncă din economiile dezvoltate, a devenit cel mai interesant eșantion de studiu pentru antropologi și sociologi. Cum viitorul muncii depinde de această generație, mai nou, stau cu ochii pe ea și experții în piața muncii.
Parte din explicație o găsim în faptul că cei născuți între 1997 și 2010 aduc mari schimbări de comportamente la nivel social. Fiecare generație e produsul vremurilor în care se naște, învață și crește. Din acest punct de vedere, cele mai tinere grupe de vârstă de azi au moștenit o lume fundamental diferită de cea a părinților sau bunicilor lor.
Dacă între Generațiile X (1965-1980) și Y/Millennials (1981-1996) putem sesiza o oarecare continuitate în câteva aspecte legate de mentalitate, membrii Gen Z sunt produsul unor forme de tehnologie care s-au născut odată cu ei.
Aceste noi tehnologii vin însă la pachet cu niște schimbări pe care societatea și, mai ales, angajatorii, nu le mai pot ignora, pentru că cei din Generația Z nu au cum să se mai identifice cu modele sociale și organizaționale de până acum. Iar din urmă vine Generația Alpha (cei născuți după 2011), la care vom vedea deja sedimentate multe dintre tendințele comportamentale pe care le observăm acum la Gen Z.
