Nastase, rechinii si matusa Tamara
Evenimentul zilei i-a luat un interviu lui Adrian Nastase, inainte ca demisia acestuia sa fie ceruta cu atat vehementa de colegii sai de partid. Pentru acest interviu, Nastase a vizitat, timp de peste trei ore, redactia EVZ.
O.N.: Domnule Adrian Nastase, probabil ca ati auzit si dumneavoastra despre unele zvonuri care circula cu o anumita insistenta prin diferite medii, cum ca ati fi cel mai bogat om din Romania. Ce simtiti cand auziti astfel de lucruri?
Adrian Nastase: Declaratia mea de avere este publicata pe site-ul Camerei Deputatilor. Oricine are timp sa citeasca si nu sa asculte zvonuri poate sa constate ca lucrurile nu stau asa.
L.C.: Stiti foarte bine ca nu despre declaratia de avere este vorba. Zvonurile se refera la o alta parte, sa zicem asa, ascunsa.
Sunt zvonuri care pornesc de la formule de genul Sensiblu este a lui Nastase, Fly Taxi este al lui Nastase, Dealurile Aradului sunt ale lui Nastase, muntii de nu stiu unde, Delta, lacurile, jumatate din Marea Neagra plus un miliard de dolari in Marea Chinei. Toate acestea au facut parte din folclorul ultimilor ani si, din pacate, nu am reusit sa contracarez aceste zvonuri.
O.N.: Daca ar fi sa va evaluati averea, la cat s-ar ridica?
Este imposibil pentru ca cele mai multe dintre lucruri au pentru mine o valoare sentimentala si imi este foarte greu sa stabilesc valoarea unei carti pe care o iubesc sau a unui tablou pe care il iubesc.
O.N.: Dar exista o bursa a acestor obiecte.
Bursa aceasta este extrem de relativa si stiu lucrul acesta extraordinar de bine. Adeseori astfel de lucruri te insala.
Nu m-a interesat sa fac astfel de evaluari. Tot ce m-a interesat a fost sa am o ambianta placuta, intotdeauna am avut o astfel de ambianta in care sa traiesc destul de bine. Familia mea a fost destul de instarita, la fel si familia sotiei mele. Nu mi-am pus niciodata problema banilor din punctul de vedere al numarului lor.
L.C.: Totusi, nu mai stiti cu cat ati achizitionat obiectele, nu aveti o evaluare a ceea ce detineti?
Nu, nici vorba. Si nici nu cred in lucrurile astea … Va referiti la bunurile mobile sau …
O.N. La tot, la o evaluare globala.
Imi este imposibil. La terenuri, preturile cresc in permanenta si sigur ca pentru un teren cumparat in 1996, si la mine, la fel ca la toata lumea, valoarea a crescut.
O.N. Sunteti social-democrat?
Da. Si am demonstrat lucrul acesta prin fapte. In vorbe, e mai simplu.
L.C.: Ati putea sa expuneti, pe scurt, crezul dumneavoastra social-democrat?
Ideea mea social-democrata se exprima, de exemplu, prin venitul minim garantat – si l-am introdus pentru sute de mii de oameni.
Crezul meu social-democrat a fost dat prin programul „Cornul si laptele”, prin cele 400 de sali de sport, prin reducerea la jumatate a saraciei in patru ani, prin introducerea calculatoarelor in scoli si alte nenumarate proiecte pentru tineri si mai pot adauga inca 20-30 de astfel de programe.
Deci, dincolo de cuvinte si seminarii, crezul meu social-democrat inseamna sa-i ajuti pe oameni sa traiasca cat mai bine.
O.N.: Cred ca banuiti de ce v-am intrebat acest lucru…
Da!
L.C.: …Pentru ca asta e contradictia. Va declarati social-democrat, dar ati acumulat o avere impresionanta.
Nu stiu daca este sau nu impresionanta. In orice caz, este construita cinstit, de mine, de famila mea, de cei dinaintea noastra, de rude, de prie… (se opreste – nota red.), de rude ale sotiei. Nu am nimic sa-mi reprosez.
Iar aceasta avere poate fi folosita si pentru alte proiecte, cum s-a intamplat atunci cand am donat 700 de harti pentru muzeul deschis in Bucuresti.
Deci eu cred ca oamenii te judeca prin ceea ce ai facut. Iar in perioada cat am fost prim-ministru, actiunea mea social-democrata, bazata nu pe panglici scoase din gura, ci pe o crestere economica de 8,3 la suta in 2004, a permis realizarea multor proiecte pentru foarte multi oameni. Eu cred ca multi au acum nostalgia acelei perioade.
DESPRE PRIETENI
Eu l-am incurajat pe Bittner sa investeasca in Delta
L.C.: Interesanta coincidenta: firma care s-a ocupat de casa vanduta de matusa Tamara lui Paul Opris era cea care lucra si la dv., in Zambaccian…
Pai, nu era coincidenta. Pentru ca el stia ca noi facem de cativa ani lucrarile aicea (n.r. – in Zambaccian) si am recomandat firma asta care sa faca lucrarile si acolo. E adevarat ca matusa mea era prietena cu niste prietene sau rude ale lui Paul Opris.
De acolo a aparut povestea asta cu vila din Cristian Tell. Ea, la un moment dat, a spus, dupa ce a murit tatal sotiei mele in accident, ca ar fi vrut – pentru ca si mama Danei ramasese singura intr-un apartament – sa ne adune pe toti intr-un loc.
Paul Opris a incurajat-o, si asa a ajuns in casa respectiva din Cristian Tell. Apoi mama Danei a spus, eu nu ma mut de aici. Iar noi i-am spus: pe noi sa nu contezi, c-avem nebunia asta din Zambaccian. Si-atunci, in 2001, Paul Opris a cumparat el de la ea si s-a ocupat el de constructie.
O.N.: Iar dumneavoastra supravegheati lucrarile la casa lui Paul Opris
Eu nu am fost decat o data sau de doua ori acolo. Sotia mea cred ca a fost la Paul Opris in mai multe randuri acolo.
Paul Opris, din 2001, a platit toate facturile. Paul Opris este foarte bolnav. Daca i se intampla ceva, Doamne fereste, lui Paul Opris casa aceea nu este a noastra. Este casa baiatului lui.
L.C.: Dar cum vi se pare toata povestea asta, cu matusa care, la aproape 90 de ani, alerga sa faca tranzactii imobiliare, schimba terenuri…
N-a schimbat terenuri. A schimbat un singur teren.
L.C.: Apoi, bijuteriile cumparate de la ea de Bittner, alt apropiat de-al dv. Omul a castigat in vremea dv. ditamai concesiuni in Delta.
Stati putin…
L.C.: Apoi, Roxana Bichel numita consiliera la APAPS in guvernul dv.
Si ce-i cu asta? Sunt oameni care traiesc in Romania.
L.C.: Chiar si Sergiu Sechelariu. E o mare problema, un conflict major de interese; dumneavoastra, prim-ministru, va faceti o casa cu firma unui membru al guvernului.
Stati, stati, iar le bagati la gramada. Sa le luam pe rand, ca daca le puneti asa, vrac… Deci, Bittner… El nu si-a facut bani pe vremea PSD. El a facut afaceri dupa ‘90, cu toate guvernele, cu toate primariile…
L.C.: Si cu Delta cum ramane?
Eu l-am incurajat sa investeasca in Delta. In loc sa duca banii in Monaco si in Cipru, el a facut si investitiile de turism de la Gura Portitei, si o fabrica de conserve de peste. Investitia de acolo e importanta, si eu l-am incurajat sa faca lucrul asta.
L.C.: Intrebarea e de ce tocmai Bittner, pritenul dv.? Poate erau si altii interesati de Delta.
Dar au fost si altii…
O.N.: Cu Sergiu Sechelariu nu v-ati pus aceasta problema, domnule, omul asta, am un contract cu el pentru blocul ala, am o afacere pana la urma…
Discutia, intelegerea noastra cu Sergiu Sechelariu a fost din 1999. Eu n-am stiut ca el va fi secretar de stat la Ministerul Transporturilor. Desemnarea s-a facut de catre ministru atunci.
O.N.: Si dv. Nu puteati spune, domnule, eu cu omul asta am o relatie?
El a facut urmatorul lucru: a venit la partid si a spus ca a renuntat la toate actiunile. Legal, el n-a mai fost actionar acolo.
„In tranzitie, coruptia explodeaza”
L.C.: Nu puteti contesta imaginea de coruptie pe care ati lasat-o.
Eu vorbesc despre miliarde de dolari care au intrat in buzunarele oamenilor, care au ajuns in investitii. Iar chestiunea coruptiei s-a dezvoltat foarte mult pentru ca, intr-o perioada de crestere economica, dar cu reguli de tranzitie, coruptia explodeaza.
L.C.: Adica vreti sa spuneti ca ar fi un fenomen normal?
In toate economiile in tranzitie s-a intamplat astfel.
O.N.: Dar oamenii care v-au inconjurat in perioada respectiva erau cinstiti?
Erau eficienti. Pe mine m-a interesat mai mult eficienta lor, decat elementele de imagine sau de conduita. Si aici poate a fost o greseala a mea.
O.N.: De exemplu, daca vedeati un demnitar sau un ministru ca vine la guvern cu un costum care valoreaza de vreo patru-cinci ori salariul sau, ce va spuneati?
Nu mi-am pus problema asta. Si ca sa fiu sincer, eu stiu ca, in Romania, datorita lohn-ului, atatea firme fac costume incat nu mi-am pus niciun fel de problema.
LUPTA ANTICORUPTIE
N-am vrut sa dezechilibrez guvernul sau economia
O.N.: Va temeti de ceva anume in dosarul „Zambaccian”?
Nu, dar ma enerveaza si consider ca este un abuz, o mizerie.
O.N.: De ce credeti ca ar avea Traian Basescu interesul sa va distruga? La urma urmelor, v-a invins in alegeri si nici nu mai sunteti presedintele principalului partid de opozitie.
Miza nu este asta. Este probabil si o componenta personala, dar secundara. El stie foarte bine ca PSD-ul are mai multi lideri puternici.
Din punctul lui de vedere, pentru a forma un partid prezidential pana in toamna este important ca PSD sa scada. Atacand liderii PSD, sigur ca partidul se poate duce in jos. Din punctul de vedere al actiunii politice, aceasta varianta este verosimila.
O.N.: Trebuie sa recunoasteti ca nu va aflati in cea mai buna situatie din cariera dumneavoastra politica. Nu credeti ca respingerea de catre parlament a cererii de perchezitie mai mult v-a stricat imaginea decat v-a ajutat?
Unii au judecat asa, altii s-au gandit ca una e perchezitia, alta acuzatia. A luat Adrian Nastase termopane spaga de la Irina Jianu? Deci de aici s-a plecat si s-a spus, hai sa-i facem lui Nastase o perchezitie, poate gasim altceva.
O.N.: S-a transformat aceasta perchezitie intr-un mit, pentru ca toata lumea se intreaba ce s-o gasi la dumneavoastra in apartament. Daca o acceptati, o demitizati!
Tocmai ca s-o demitizez i-am invitat pe ziaristi la mine acasa. Si au putut vedea tot ce era de vazut.
L.C.: Dar poate ca procurorii stiau mai bine ce era de vazut…
Aaa… voiau sa sparga dusumeaua si zidul! E posibil.
O.N.: Cum va vedeti viitorul politic, in aceasta situatie?
Am deja 16 ani de viata politica in urma, si romanii vor decide daca mai au nevoie de cineva care sa fie capabil sa realizeze proiecte sau au nevoie de cineva care sa scoata panglici pe gura si sa-i bata pe umeri pe cei cu care se intalneste.
O.N.: Inainte de a decide poporul, poate ca, in ce va priveste, ar trebui sa decida partidul, nu credeti?
Sigur. Dar partidul este intr-un moment in care, dupa o tranzitie care nu a fost prea reusita, cu frustrari si cu reasezari inca neclare in posturile de lideri.
Partidul trebuie sa se aseze si sa inceteze sa-si planga de mila. Trebuie sa iasa la bataie! Iar daca sunt probe, justitia sa-si faca datoria. Atentie, aici separ misiunile unora care se numesc procurori de ceea ce inseamna instante. In ce ma priveste, astept sa-mi clarific problemele la nivelul instantelor, fiindca la nivelul procurorilor e imposibil.
L.C.: Poate ca trebuie sa fiti chiar pretul pe care trebuie sa-l platiti ca atatia ani nu s-a facut mai nimic impotriva coruptiei.
Da, sigur il platesc. Dar nu pentru mine. Il platesc pentru foarte multi…
L.C.: De ce n-ati dat dv. drumul dosarelor cu marii rechini?
De ce? Pentru ca n-am vrut, pentru ca n-am vrut in perioada cat eram la guvernare sa dezechilibrez guvernul sau echipele, sau guvernarea, sau economia, sau partidul, sau…
De ce? Pentru ca eu aveam un dead-line care era decembrie 2004 pentru incheirea negocierilor cu Uniunea Europeana.
A fost un efort incredibil. Aduceti-va aminte de listele acelea cu sute de masuri care trebuiau luate. Daca eu opream masina in drum ca sa fac curatenie in masina, masina
n-ar mai fi ajuns la ora respectiva.
Pentru mine, miza esentiala, mai importanta decat alegerile, a fost finalizarea negocierilor cu Uniunea Europeana. Altfel, ar fi platit romanii cu totii. Ei nu stiu lucrul asta, multi nu stiu. Am avut de facut o alegere. Sigur, eu platec acum pentru un lucru pe care l-am facut in interes general.
INTERVIURILE HotNews.ro