Sari direct la conținut

NATO le cere statelor membre să își facă temele la un capitol fundamental al războiului: „Nu mai avem timp”

HotNews.ro
Rob Bauer (in uniforma de amiral) la o reuniune NATO, Foto: Bernat Armangue / AP - The Associated Press / Profimedia Images
Rob Bauer (in uniforma de amiral) la o reuniune NATO, Foto: Bernat Armangue / AP - The Associated Press / Profimedia Images

Alianţa Nord-Atlantică şi-a avertizat ţările membre că prea multe formalităţi birocratice îngreunează deplasarea trupelor în Europa, problemele de logistică, un capitol cheie în războaiele moderne, urmând să ducă întârzieri importante în cazul în care ar izbucni un conflict cu Rusia, relatează agenția Reuters, citată de Agerpres.

„Nu mai avem timp. Ceea ce nu facem pe timp de pace nu va fi gata în cazul unei crize sau al unui război”, a declarat şeful comandamentului logistic JSEC al NATO, general-locotenentul Alexander Sollfrank, într-un interviu publicat joi de Reuters.

Comandamentul comun de sprijin şi abilitare al NATO (JSEC) din oraşul Ulm, situat în sudul Germaniei, a început să funcţioneze în 2021. Sarcina sa este de a coordona transferul rapid de trupe şi tancuri pe continent, precum şi pregătirile logistice, cum ar fi depozitarea muniţiilor pe flancul estic al Alianţei.

Ca urmare a invaziei Rusiei în Crimeea în 2014, crearea JSEC reflectă evaluarea conform căreia NATO, după decenii de detensionare în urma Războiului Rece, trebuie din nou să fie pregătită pentru un război în Europa care ar putea izbucni în orice moment.

Cu toate acestea, sarcina de a desfăşura rapid forţe de mărimea unei divizii de aproximativ 20.000 de soldaţi, precum şi de a avea la dispoziţie muniţie, combustibil, piese de schimb şi provizii, a devenit mai dificilă după Războiul Rece.

De ce este logistica o provocare pentru NATO în Europa

În timp ce, în trecut, trupele NATO şi cele ale Pactului de la Varşovia se aflau faţă în faţă mai ales în Germania, Alianţa s-a lărgit de atunci cu aproximativ 1.000 de kilometri spre est, extinzând lungimea flancului estic al NATO la aproximativ 4.000 de kilometri în total.

„Extinderea spaţiului, faptul că nu toate forţele sunt pe poziţii avansate, înseamnă că Alianţa va trebui să mute rapid trupele din bazele lor în locul potrivit pe flancul estic”, a precizat Sollfrank, adăugând că o astfel de operaţiune necesită pregătire.

„În perioada de lupte intense în războiul din Ucraina, Rusia lansa circa 50.000 de proiectile de artilerie pe zi. Aceste proiectile trebuie să ajungă în obuziere”, a spus el.

„Înseamnă că trebuie înfiinţate depozite pentru muniţie, combustibil, piese de schimb şi provizii”, a adăugat reprezentantul Alianţei Nord-Atlantice.

Birocrația, o altă problemă care le dă bătăi de cap liderilor militari

Aşa cum stau lucrurile în prezent, forţele NATO trebuie să navigheze printr-o varietate de reglementări naţionale, de la preavizul necesar înainte de expedierea muniţiilor până la lungimea permisă a convoaielor militare şi profilaxia bolilor.

„Avem un excedent de reglementări, dar singurul lucru pe care nu-l avem este timpul”, a avertizat amiralul Rob Bauer, şeful comitetului militar al NATO. „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei s-a dovedit a fi un război de uzură – iar un război de uzură este o bătălie logistică”, subliniază el.

Amiralul Bauer este cel care a avertizat de asemenea, luna trecută, că statele membre ale NATO produc prea multe tipuri de proiectile și că ar trebui să revină la modelul-standard al alianței.

Sollfrank a declarat că şi-ar dori un „Schengen militar”, o zonă de liberă trecere militară asemănătoare zonei politice Schengen, care permite libera circulaţie în cea mai mare parte a UE. NATO nu trebuie să permită Kremlinului să facă o eroare de calcul, dând impresia că Moscova ar putea avea o şansă de a câştiga pentru că Alianţa nu este pregătită, a avertizat el.

„Trebuie să fim cu un pas înainte. Trebuie să pregătim teatrul (de operaţiuni) cu mult înainte ca Art. 5 să fie invocat”, a spus el, referindu-se la clauza de apărare colectivă a NATO, care ar plasa efectiv Alianţa în stare de război.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro