Nazare: „2027 este un an-cheie al ajustării fiscale, nu un an al creșterilor spectaculoase de bugete. Nu ne permitem derapaje fiscale”

Deficitul bugetar al României a scăzut cu 1,5 puncte procentuale din PIB în primele nouă luni din 2026, față de aceeași perioadă a anului trecut, însă „presiunea asupra bugetului public rămâne ridicată” a transmis luni ministrul Finanțelor, Aelxandru Nazare. România are în continuare cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, iar costul datoriei publice crește, a mai transmis ministrul de resort, care a avertizat că bugetul pentru 2027 va trebui construit în limitele resurselor disponibile și că statul nu își permite noi „derapaje fiscale”.

„Deficitul bugetar scade cu 1,5 puncte procentuale din PIB în primele 9 luni din 2026, de la 5,31% la 3,81%. Execuția bugetară la septembrie s-a încheiat cu un deficit de 78,3 mld. lei, față de 102,47 mld. lei în aceeași perioadă a anului trecut. Datele la zi continuă să confirme efectele măsurilor de consolidare fiscală și marchează o evoluție importantă în corectarea dezechilibrelor bugetare”, a scris Nazare într-o postare pe Facebook. 

Alexandru Nazare a ocupat funcția de ministru al Finanțelor în Guvernul Bolojan și conduce același minister și în actualul Guvern, condus de Luca Niculescu.

Potrivit datelor prezentate de ministrul Finanțelor, veniturile bugetare au crescut cu 11,9%, până la 522,69 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%, „ceea ce evidențiază o dinamică mai rapidă a încasărilor decât a cheltuielilor și contribuie la reducerea deficitului”.

„Evoluția veniturilor reflectă atât îmbunătățirea colectării, cât și efectele modificărilor fiscale, în timp ce controlul cheltuielilor rămâne esențial pentru menținerea acestei tendințe”, spus Nazare. 

Peste 70% din investițiile publice au fost finanțate din fonduri europene

Ministrul de resort mai arată că investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu peste 25 de miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Peste 70% din aceste investiții au fost finanțate din fonduri europene.

„Fondurile europene au avut un rol esențial în susținerea acestui nivel al investițiilor, finanțând peste 70% din investițiile publice din acest an și reducând presiunea asupra bugetului național”, a subliniat ministrul Finanțelor.

În plus, veniturile provenite din fonduri europene au crescut cu 39,8%, iar plățile aferente proiectelor finanțate prin PNRR și alte programe europene au avansat cu 48,8%.

„Totodată, România a încasat până acum 13,27 miliarde de euro prin PNRR și mai are de primit 6,43 miliarde de euro, aferente cererilor de plată nr. 5 și nr. 6. Validarea acestor cereri de către Comisia Europeană este esențială pentru asigurarea finanțării europene aferente jaloanelor și țintelor îndeplinite” a mai spus ministrul.

Avertisment privind PNRR

„Proiecția bugetară pentru 2026 a fost construită pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor din PNRR programate pentru acest an. Sumele alocate sau solicitate nu sunt însă echivalente cu banii efectiv încasați. În ipoteza în care anumite sume nu vor fi validate, presiunea asupra bugetului național poate crește, în funcție de cheltuielile deja efectuate și de obligațiile contractuale asumate”, a avertizat Nazare.

„De aceea, am solicitat ministerelor de resort clarificări privind stadiul proiectelor și evaluăm fiecare investiție în parte”, a mai spus ministrul de resort.

România rămâne țara cu cel mai mare deficit din UE

În pofida reducerii deficitului, România continuă să aibă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană

„România continuă să aibă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar reducerea acestuia rămâne o prioritate. Consolidarea fiscală trebuie continuată cu consecvență, astfel încât să reducem dezechilibrele fără să sacrificăm investițiile care susțin dezvoltarea pe termen lung. Obiectivul este construirea unei baze financiare sustenabile pentru relansarea și creșterea economiei.

„Presiunea asupra bugetului public rămâne ridicată”

„Structura veniturilor confirmă, de asemenea, evoluții relevante: încasările din TVA au crescut cu 24,8%, contribuțiile de asigurări cu 6,8%, iar în acelaşi timp cheltuielile de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei.

Aceste rezultate arată că disciplina bugetară și investițiile pot avansa în paralel, cu condiția ca resursele să fie direcționate către priorități clare, iar cheltuielile să fie fundamentate pe rezultate și capacitatea reală de finanțare”, a precizat Nazare.

În schimb, Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu 10,69 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

„Presiunea asupra bugetului public rămâne ridicată. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut”, a scris ministrul Finanțelor. 

„Atât rectificarea bugetară, cât și construcția bugetului pentru 2027 vor fi exerciții complexe”, a avertizat Nazare.

„Va trebui să corelăm veniturile estimate în mod realist cu obligațiile deja asumate, cheltuielile permanente, solicitările legitime pentru diferite indexări, contractele de investiții aflate în derulare și angajamentele de apărare prin SAFE, respectând, în același timp, traiectoria de reducere a deficitului convenită cu Comisia Europeană. 2027 este un an-cheie al ajustării fiscale, nu un an al creșterilor spectaculoase de bugete. Bugetele se vor construi pornind de la ceea ce putem finanța, nu de la ceea ce ne-am dori să cheltuim”, a mai scris ministrul Finanțelor.

„Miza rămâne credibilitatea financiară a României. Nu ne permitem derapaje fiscale care să mențină presiunea asupra costurilor de finanțare și să crească riscul unor decizii nefavorabile din partea agențiilor de rating. O eventuală deteriorare a ratingului de țară ar putea conduce la împrumuturi mai scumpe pentru stat”, a conchis Nazare.