Încă un pensionar special. Fostul procuror general Gabriela Scutea iese din sistem la 50 de ani

Gabriela Scutea, procuror general al României până în luna februarie, s-a pensionat. Ea are 50 de ani. Scutea a candidat pentru un nou mandat de procuror general, dar ministrul de atunci al Justiției, Cătălin Predoiu, l-a propus pe contracandidatul acesteia – ​​procurorul Alex-Florin Florența de la DIICOT. În 2020, Gabriela Scutea a fost propusă la conducerea Parchetului General tot de Cătălin Predoiu fiind numită în funcția în pofida avizului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii.

Vineri, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretele de eliberare din funcţie ca urmare a pensionării pentru mai mulți magistraţi, între care și fostul procuror general al României Gabriela Scutea.

Gabriela Scutea, care este de 26 de ani în magistratură, a împlinit 50 de ani în 31 iulie.

Gabriela Scutea a fost procuror general al României din 20 februarie 2020 până în luna februarie a acestui an. Ea a candidat pentru un nou mandat de trei ani la conducerea Parchetului General, însă fără succes. Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, l-a ales pe contracandidatul său Alex Florența, care din 30 martie este noul procuror general al României.

Gabriela Scutea și-a anunțat atunci candidatura pentru un nou mandat pe LinkedIn, printr-un mesaj în limba engleză: „Este timpul pentru un nou proiect managerial. Este dificil să fii manager în funcție și să abordezi ca un outsider nevoia de dezvoltare a organizației”.

Salariu lunar de peste 6.000 de euro

Potrivit ultimei declarații de avere depuse în luna iunie a acestui an, în anul fiscal anterior Gabriela Scutea a încasat 260.000 de lei de la Parchetul General și 120.000 de la Consiliul Superior al Magistraturii, ceea ce înseamnă peste 6.000 de euro pe lună.

Acestor venituri li s-au adăugat 34.000 de lei – „diferențe salariale” obținute prin hotărâri judecătorești, după ce a dat statul în judecată.

Tot în declarația de avere Scutea a menționat mai multe depozite bancare, unul dintre ele de 385.005 de lei.

Scutea are și două terenuri intravilane – unul de 129 metri pătrați, altul de 500 de metri pătrați – în Brașov, respectiv în localitatea Cristian (Brașov), unde are și câte o casă, una dintre ele (cea din Cristian) având suprafața de 247 de metri pătrați.

Modul de calcul al pensiei magistraților:

• judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării;
• pentru fiecare an care depăşeşte vechimea de minim 25 de ani în magistratură, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul;
• pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul îşi poate păstra pensia aflată în plată;
• partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public, se suportă din bugetul de stat.

Amintim că modificările aduse legii pensiilor speciale ale procurorilor și judecătorilor nu au trecut de Curtea Constituțională, astfel că actul normativ se întoarce în Parlament pentru modificare.

• Cum își motivează Curtea Constituțională decizia privind pensiile speciale: Statul poate decide să retragă acest beneficiu, dar trebuie să o facă pentru toată lumea și nu se poate aplica retroactiv
• România are peste 10.000 de pensionari speciali. Numărul lor a crescut / Cei mai mulți sunt foști magistrați

Cum explica Gabriela Scutea trenarea dosarelor istorice

În 24 februarie, la interviul pentru un nou mandat de trei ani, Gabriela Scutea susținea că unul dintre factorii-cheie care au dus la trenarea soluţionării dosarelor istorice ar fi fost discontinuitatea, arătând că niciunul dintre procurorii care investighează în prezent Mineriada, de exemplu, nu a lucrat anterior în acest caz. Ea a vorbit despre resurse „mai încete, mai puţin tehnicizate”.

• „Un factor-cheie pe aceste dosare ale Revoluţiei şi Mineriadei l-a constituit discontinuitatea. Discontinuitate însemnând că în 2006 ne-am confruntat cu o schimbare a competenţei pentru infracţiunile comise de militari în civil şi dosarele au trecut de la Secţia Parchetelor militare la Secţia de urmărire penală şi criminalistică.
• Am avut o soluţie de clasare, care întâi a rămas clasare în timp, până când să fie infirmată, în dosarul Revoluţiei, iar, în prezent, avem o discontinuitate totală. Nimeni dintre procurorii care investighează dosarul Mineriadei nu a lucrat anterior în acest dosar.
• Pe cale de consecinţă, este vorba despre un volum foarte mare de informaţie care trebuie asimilat şi pe care l-am comunicat în mod corespunzător şi către Ministerul Afacerilor Externe în ceea ce priveşte supravegherea executării hotărârilor pronunţate de CEDO cu privire la dosarul Revoluţiei şi cu privire la Mineriadă”, a susţinut Gabriela Scutea, potrivit Agerpres.

Ea a adăugat că a fost nevoie de câteva luni pentru ca dosarul Revoluţiei să fie declinat la Secţia de urmărire penală şi criminalistică din Parchetului General.

• „Pe dosarul Revoluţiei pot să vă spun o constatare personală şi asta se poate observa prin datele actelor procedurale emise în cauză.
• După modificarea legislativă din 2006 de schimbare a competenţei, fostului procuror-şef al Secţiei Parchetelor militare i-au trebuit luni, nu două săptămâni, nu o lună, ci mai multe luni ca să decline dosarul la Secţia de urmărire penală şi criminalistică.
• Discuţia a fost că el vrea să îl investigheze. I-am spus: ai toată deschiderea din partea noastră să-ţi faci trecerea în rezervă din procuror militar în procuror civil şi mergi la Secţia de urmărire penală şi criminalistică şi fă dosarul, dar procedura este procedură”, a transmis Gabriela Scutea.

Resurse „mai încete, mai puţin tehnicizate”

Procurorul general a adăugat că ancheta desfăşurată până în anul 2010 în dosarul Revoluţiei s-a făcut cu resurse „mai încete, mai puţin tehnicizate”.

• „Diferenţele se văd şi între resursele Ministerului Public. Ancheta desfăşurată din 1997 şi până în 2006, 2010 a avut alte resurse – mai încete, mai puţin tehnicizate, decât cele pe care le avem acum.
• Momentul determinant a fost şi acela în care s-a pus în discuţie incidenţa unei infracţiuni internaţionale reglementată de Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale şi depăşirea raportării la infracţiunile clasice de drept comun, cum funcţionase dosarul anterior, pe infracţiunea de omor şi tentativă de omor”, a mai susținut Scutea.

„DNA este o maşină care are capacitate, dar în acest moment nu are ce să macine”

Tot la interviul de la Ministerul Justiției, procurorul general Gabriela Scutea a spus că Direcţia Naţională Anticorupţie este „o maşină care are capacitate”, dar în acest moment „nu are ce să macine” din cauza unor decizii ale Curţii Constituţionale şi a unor modificări legislative.

Întrebată de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, despre viitoarele modificări privind competenţele DNA şi DIICOT, Scutea a răspuns: „Părerea mea este că DNA este o maşină care are capacitate, dar în acest moment nu are ce să macine, pentru că au intervenit decizii ale CCR, au intervenit modificări normative în aşa fel încât suntem undeva unde este loc să mai adăugăm. Au poliţişti, pentru că încă suntem în perioada în care o suplimentare acordată de Guvern pe numărul mare de posturi îşi produce efectele, plus specialişti”.

Ea a spus că este destul de „rezervată” în privinţa atribuirii unei competenţe la DNA pentru evaziunea fiscală.

• „Din punctul meu de vedere, a fost un ping-pong, îmi amintesc din perioada în care am fost adjunct, între DNA, DIICOT şi parchetele nespecializate cu cauzele de evaziune fiscală.
• Cred că aici lucrurile trebuie să rămână foarte, foarte clare, sunt destul de rezervată în privinţa atribuirii unei competenţe la DNA pentru evaziunea fiscală. A fost avansată, cred, în nişte poziţii publice ale domnului Bologa suma de 5 milioane de euro, în aşa fel încât să rămânem pe un plafon de 5 până la 10 milioane dacă este transfrontalier, care se va duce spre EPPO”, a adăugat Scutea.

Numită procuror general în pofida avizului negativ al CSM / Cine este Gabriela Scutea

În februarie 2020, Scutea a fost propusă la conducerea Ministerului Public tot de către Cătălin Predoiu, ministrul Justiției care trei ani mai târziu nu i-a mai dat un nou mandat. Scutea a fost numită atunci în pofida avizului negativ dat de Consiliul Superior al Magistraturii.

La numirea în funcția de procuror general al României, Gabriela Scutea era procuror la Parchetul Curții de Apel Brașov. În trecut a ocupat funcțiile de secretar de stat în Ministerul Justiției și de adjunct al fostei șefe a DNA Laura Codruța Kovesi.

Gabriela Scutea Gabriela Scutea a fost, între noiembrie 2006 – mai 2013, adjunct al procurorului general, care era atunci Laura Codruţa Kovesi, şi era responsabilă pentru activitatea Secţiei judiciare, activitatea de resurse umane şi documentare, ordonator principal de credite (delegat), implementarea programelor cu finanţare externă, precum şi audit. Ulterior, între mai – august 2013, a fost numită consilier al Procurorului General de atunci, respectiv Tiberiu Niţu.

În ianuarie 2016, în perioada scandalului privind Ordonanța 13, Gabriela Scutea era secretar de stat în Ministerul Justiţiei. Ea şi-a început activitatea în 1995 ca procuror stagiar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov şi apoi Parchetul de pe lângă Judecătoria Rupea. În mandatul lui Tudorel Toader, Scutea a candidat fără succes și pentru postul de procuror general și pentru cel de procuror-șef al DNA, fiind respinsă de ministrul de atunci al Justiției.

CITEȘTE ȘI: Fostul șef DNA Crin Bologa se pensionează. CSM a aprobat cererea / Bologa are 51 de ani