„Nebunia câștigului”. Cum a pierdut un tânăr din București o mică avere într-o escrocherie cu ATM-uri crypto: „Mă gândesc că poate de acolo am fost racolat”

Un tânăr de peste 35 de ani, stabilit și angajat în București de peste 14 ani, a căzut recent victima unei escrocherii online sofisticate, pierzând avansul pentru un apartament, în valoare de aproximativ 90.000 de lei (circa 20.000 de euro). Acest tânăr a decis să-și facă publică povestea pentru a preveni alte persoane să cadă în capcana unei astfel de înșelătorii. „Vreau să atenționez că poți fi păcălit chiar dacă crezi că ție nu se poate întâmpla asta”.

Sub protecția anonimatului, acesta a povestit miercuri jurnaliștilor cum a fost înșelat, în cadrul unui eveniment dedicat fraudelor online, organizat de Poliția Română, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), ING bank și Binance România.

Totul a început simplu: tânărul urmărea pagini de profil despre investiții la bursă și criptomonede pe rețelele de socializare și era membru într-un grup de Telegram. Așa cum a declarat, „mă gândesc că poate de acolo am fost racolat”.

A fost abordat pe WhatsApp de un așa-zis „agent de investiții” pe nume Marius Avram. Acesta l-a convins cu subiectul investițiilor, un domeniu în care tânărul era interesat să-și plaseze economiile pentru un viitor nu foarte îndepărtat.

Tactici de manipulare și promisiuni irealiste

Agentul a intrat rapid în dialog, prezentându-se ca reprezentant al unei firme de investiții. Nu s-a întrebat de unde avea agentul numărul său de telefon, presupunând că a fost contactat datorită activității sale pe paginile de profil.

Discuția s-a axat pe investiții, fluctuații ale pieței, dividende și profituri. Agentul l-a convins să instaleze o aplicație de share-screen, prin intermediul căreia i-a arătat randamente „destul de bunicele” ale firmei. Deși tânărul era interesat de o investiție pasivă, agentul l-a sedus cu ideea unor profituri „foarte mari” dacă ar deveni investitor activ. „Practic asta mi-a luat mințile. E nebunia câștigului, nu știu cum să zic.”

Tânărul a fost convins să investească cei 90.000 de lei, bani care reprezentau avansul pentru un apartament. El a considerat că merită să riște decât să plătească un credit toată viața.

Agentul l-a „ajutat” să deschidă un cont personal pe o platformă de investiții, unde i-au fost afișate randamente extrem de bune. La întrebarea tânărului despre comisionul agentului, acesta a răspuns că va lua o cotă parte din profit, oferind o falsă siguranță că interesele lor sunt aliniate și că nu există riscuri pentru suma depusă.

Semne de întrebare ignorate și bani pierduți

Punctul culminant al înșelătoriei a fost promisiunea dublării sumei depuse în doar trei luni, până la 180.000 de lei.

„Într-adevăr, când ceva sună prea frumos ca să fie adevărat, de obicei așa e. E prea frumos ca să fie adevărat,” recunoaște victima acum.

Pentru a beneficia de acest câștig, i s-a cerut să depună banii la un ATM Crypto, o solicitare care i-a ridicat un semn de întrebare. Agentul a justificat acest lucru prin rapiditatea tranzacției, evitând procesarea bancară.

În ciuda îndoielilor, tânărul a retras banii în numerar de la un bancomat și i-a depus la un ATM Crypto într-un cont indicat de agent.

„Am pus botul,” a mărturisit el. Agentul l-a îndrumat către un ATM Crypto dintr-un centru comercial din București și i-a cerut să-i trimită fotografii cu chitanțele.

După depunere, comunicarea cu agentul a încetat brusc. Inițial, tânărul a crezut că așa zisul agent este ocupat cu investițiile, însă realitatea crudă a lovit atunci când a încercat să retragă alți bani și a fost blocat de limitele cardului.

O discuție cu banca, unde a povestit cele întâmplate, a scos la iveală cruda realitate: era o victimă a unei escrocherii. Contul său a fost blocat, iar banca l-a îndrumat să depună imediat o sesizare la poliție.

Acțiune și prevenire

De la momentul primului contact până la depunerea banilor a trecut foarte puțin timp, agentul menținând o presiune constantă asupra victimei. Contul pe platforma falsă a fost creat în timpul convorbirii WhatsApp. „M-a ținut în priză,” a declarat tânărul, menționând că au fost două conversații distincte înainte de depunere, la o distanță de aproximativ o oră între ele.

Cazul este acum în investigare la poliție de aproximativ o lună și jumătate. Victima a furnizat toate detaliile, inclusiv numărul de telefon al agentului, numele acestuia, platforma, și capturi de ecran cu sumele și transferurile. Banii nu erau accesibili în contul victimei, fiind gestionați exclusiv de agent, tânărul având doar drept de vizualizare.

Încercările ulterioare de a contacta agentul au fost inutile, numărul său fiind blocat.

Acest tânăr a decis să facă publică povestea sa pentru a preveni alte persoane să cadă în capcana unor astfel de escrocherii.

Poliția a pus sechestru pe criptomonede de 8 milioane de euro în ultimii 2 ani

În cadrul evenimentului, Flavius Nistor, șef serviciu în Direcția de Combatere a Criminalității Organizate din cadrul IGPR, a subliniat că Poliția a început în ultimii doi ani să pună sechestru și pe criptomonede.

„Avem specialiști și o serie de aplicații prin care pot fi efectuate mult mai bine investigații referitoare la tranzacțiile cu criptomonede. Cu Binance avem o cooperare destul de activă pe partea de sechestru de criptomonede. Cred că structurile noastre de la DCCO au pus sechestru în mai multe dosare, nu doar in dosarele noastre, pe criptomonede în valoare de aproximativ 8 milioane de euro”, a declarat Flavius Nistor.

Acesta a spus că Poliția colaborează în această situație atât cu platformele de tranzacționare crypto, precum Binance, cât și cu Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI). Rolul acestei agenții este de a recupera activele provenite din infracțiuni.

Pentru un astfel de sechestru este nevoie de o ordonanță dată de procuror.

„Pentru sechestrarea criptomonedelor cooperăm cu ANABI. Ca exemplu, Binance blochează fondurile respective și ulterior criptomonedele respective sunt transferate în conturile, în wallet-urile deschise la ANABI. Ulterior instanța și procurorul de caz decid ce se întâmplă cu banii obținuți”, a explicat miercuri Flavius Nistor.

În ceea ce privește fraudele informatice, la nivelul Secției de Combatere a Criminalității Informatice (SCCI) de la nivelul Inspectoratului General al Poliției, în primele 4 luni din acest an se aflau în investigare un număr de 928 de dosare de fraudă informatică, dintre care 170 fuseseră înregistrate în 2025.

„Dintre acestea, 169 au fost soluționate deja, a anunțat Flavius Nistor, Șef Serviciu Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, IGPR.

În ceea ce privește atacurile informatice, la nivelul SCCI în primele 4 luni exista un număr de 1.187 dosare, dintre care 256 au fost soluționate.

Doar 4% dintre victimele fraudelor online recuperează banii pierduţi

La nivel internațional, doar 4% dintre victimele fraudelor din mediul online reușesc să își recupereze banii pierduți și doar 28% dintre victime raportează fraudele către autorități, potrivit unui raport realizat anul trecut de Global Anti Scam Alliance, și citat miercuri de Mihai Rotariu, directorul de comunicare al DNSC.

Suma totală de bani pierduţi din cauza fraudelor online în 2024 este estimată la 1,03 trilioane de dolari, relevă același studiu.