Nevroza fake news
Un sondaj Strategic Thinking Group despre propagandă, dezinformare și fake news sugerează un lucru îngrijorător: spaima de fake news și propagandă este mult mai extinsă decât fake news-urile și propaganda care circulă în România. Ironic, această spaimă ajunge să invalideze chiar adevărul, fiindcă de exemplu 18% dintre români cred că Uniunea Europeană “dezinformează”.
CIFRELE
- Neîncredere vs. încredere în diferitele canale de distribuție: televiziunile stau mai bine decât media online, care stă mai bine decât Facebook. Curios, cel mai de încredere mediu este radioul.
- Spaima de propagandă: 55% dintre români cred că au fost expuși în (foarte) mare măsură la ea, la propagandă, și la dezinformare pe Net.
- “Este interese oculte”: peste 58% cred că “unele state” susțin acțiuni de propagandă și dezinformare în România.
- Uniunea Europeană e al doilea colportor de propagandă, dezinformare și fake news (18,5%), după Rusia (24%), dar înainte de China (14,8%) sau Ungaria (9,2%).
Dacă vreți să consultați tot sondajul, îl puteți găsi pe site-ul Strategic Thinking Group.
INTERPRETĂRILE MELE
Hai să le luăm pe rând.
- Încrederea în radio poate avea două cauze. Una e că majoritatea posturilor din România au un output de știri redus, constând în materiale scurte și factuale, “la fix”. A doua ar fi faptul că radioul e mai degrabă mediul “despre care ai auzit” decât pe care îl consumi. El e avantajat și de contrastul cu “televiziunile de știri”, care au ajuns în prime-time la statutul de moară de tocat spinuri și uneori minciuni colosale gen câinii plătiți de Soros. Dacă făcătorii de media au de tras vreo concluzie din povestea asta, e aceea că publicul percepe foarte bine diferența dintre discursul factual, plain old newswritin’, și borhotul de opinie de pe televiziunile înregimentate politic din România, oricât de justificabil neexpert e în această problemă.
- Expunere de 55%? Mi-e greu să cred că, în orice bulă-ai fi, ai fost victima unor acțiuni de propagandă în asemenea proporție. Poate că e vorba de percepția că se face propagandă și dezinformare, dar internă – sondajul nu spune nimic despre voma informațională pe care o aruncă unele partide românești asupra altora. Nici minciunile Active News, nici zbieretele lui Șoșoacă – pe vremea când Facebook nu-i suspendase contul – nu cred că îți afectează, ca să zic așa, 55% din consumul informațional.
- 58% propagandă a “unor state”? Avem sosul ActiveNews-Sputnik, care e un filon rusofil, obscurantist și anti-UE, dar în rest “unele state”, de fapt majoritatea lor, au cu totul alte treburi decât să inoculeze nu știu exact ce bietului cetățean român.
- Uniunea Europeană, autor de fake news și dezinformare?! Voi spune întâi negru pe alb că ceea ce face UE ar putea fi numit în cel mai rău caz “propagandă fățișă” pentru valorile europene gen stat de drept, solidaritate, echitate și tot ce mai vrem. Și la drept vorbind, propaganda asta fățișă a UE a fost criticată adesea sub numele de comunicare criptică, jargon imposibil de înțeles și toate celelalte. Însă numai o persoană precară intelectual și spălată la creier ar putea crede că UE distribuie fake news. Dacă propaganda rusească e, din nou, destul de vizibilă, mă întreb ce înseamnă propaganda chinezească, cu excepția advertorialelor Huawei. Dar aia ungurească? O face UDMR-ul sau cine?
CONCLUZIILE
Media tradițională și-a pierdut mult din prestigiu și nu mai funcționează în chip de instanță de validare a adevărului, la scară largă, din motive despre care am vorbit prea des ca să le mai reiau aici. Trăim într-un fel de vremuri contrafactuale, care răspund la întrebarea “ce-ar fi dacă n-am avea presă”. Un efect foarte vizibil al situației e procentul foarte mare de neîncredere și suspiciuni gen “propaganda unor state”, majoritar în societatea românească, fără ca aceste suspiciuni să aibă motive punctuale, decelabile. Probabil acest gen de paranoia colectivă ține și de oboseala psihică a societății, în vremuri de COVID. Dar el arată un lucru pe care l-am mai spus, că teoriile conspirației funcționează doar în măsura în care generează conspirații. În momentul de față, avem o conspirație a anxietății față de fake news, propagandă, dezinformare.
Procentul de 18,5% “credincioși” în faptul că UE produce fake news e foarte important, fiindcă mi se pare o măsură a unui segment social pe care nu știu exact cum să-l caracterizez nejignitor, dar e mult mai mult decât eurosceptic: nu posedă aparatul intelectual suficient și nici reflexele cognitive normale pentru a decela exact lucrul care îl îngrijorează, expunerea la propagandă și minciuni. Dacă ne gândim la scorul AUR în alegeri, procentul discutat e îngrijorător de mare, aproape dublu. Dacă ne gândim la cei 55-58% dintre români care sunt marcați emoțional de propagandă, chiar și când aceasta nu există, e și mai îngrijorător. Ce vor vota ei în 2024? Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro
INTERVIURILE HotNews.ro