La 28 de ani, Andreea este manager de fermă bio lângă București. „Sapa este cel mai bun prieten al nostru”

Jumătatea plină: În căutarea gustului perfect al legumelor imperfecte

De fiecare dată când tata mergea sâmbăta dimineața la piață, îl rugam să mă ia cu el. Îmi plăceau în special zilele însorite de toamnă, cu puțină răcoare și multă lumină potențată de frunzele aurii și arămii de pe drum, apoi tarabele cu stivele de mere, de aur și ele, buchetele de crizanteme și tufănele, grămăjoarele de mieji de nucă, mirosul de frunze de țelină și mărar uscat. Astăzi, nu mai am o piață bună în apropierea casei, cumpăr fructele și legumele de la supermarket, mai multe, mai diverse și mai arătoase decât ce aș fi putut visa în copilărie, dar ceva îmi lipsește.

România, în topul țărilor UE în ceea ce privește numărul femeilor fermier

Sâmbăta trecută, într-o zi perfectă de toamnă, am regăsit ceea ce îmi lipsea, dar și mai mult de atât, când am ajuns la Ziua Recoltei la o fermă socială bio din apropierea Bucureștiului. Aflată în satul Ciocănari din județul Dâmbovița, ferma Bio&co, care se întinde pe cinci hectare, este un proiect al organizației sociale Ateliere fără Frontiere, care derulează programe de inserție a persoanelor vulnerabile, dar și programe de reciclare creativă sau de promovare a sustenabilității.

Andreea Despa, o tânără carismatică, ne este ghid pe cărarea care străbate câmpul, trece prin fața unor solarii și se oprește la un garaj cu unelte și tractor. Are 28 de ani, și-a petrecut copilăria în Grecia, unde lucrau părinții ei, și a terminat o facultate și un masterat de horticultură la București.

Este managerul fermei la care, în afară de ea, mai lucrează cinci oameni din comunitatea locală. În România, mai bine de o treime din managerii de ferme sunt femei, procent care ne situează, la acest capitol, pe al treilea loc din UE, după Letonia și Lituania. „Femeile sunt atente și migăloase”, spune Andreea, iar asta într-o fermă bio e important.

„Fiind o fermă certificată ecologic încă din 2018, facem foarte multă muncă manuală. Nu avem voie să dăm cu pesticide și cu alte chimicale care să îndepărteze buruienile și tocmai de aceea sapa este cel mai bun prieten al nostru. Și mâinile, pentru că pigulim buruienile manual. Avem culturi diverse, care au nevoi diferite, și nu putem să intrăm să facem o lucrare mecanizată cu tractorul”, explică ea. Ajutoarele vin tot din natură: buburuzele, de pildă, sunt valoroase că mănâncă afidele care atacă culturile. „Vedeți acei fluturi albi?”, ne întreabă în timp ce noi privim plini de încântare. „Pentru noi, sunt inamici, pentru că vin și depun ouă fix la vărzoase”, ne spune, spre dezamăgirea noastră.

În apărarea legumelor imperfecte

La această fermă, natura își urmează cursul, și în bine, și în rău. Câteodată, unele culturi nu pot fi salvate. Câteodată, muncești mult pentru foarte puțin. La zona de vărzoase, pe lângă varză, conopidă și broccoli, vezi și niște locuri goale. „Am avut și pok choi, dar nu mai avem, pentru că, fiind mai dulce, toți puricii s-au dus pe el și l-au ciuruit. Ne confruntăm foarte des cu dăunători, pentru că în ecologic nu găsim soluții pentru a face tratamente eficiente. Este o provocare în fiecare zi, să vii, să te uiți la plante pentru a vedea ce a mai apărut și cum poți să intervii din timp”, explică Andreea.

Legumele care ajung la maturitate într-o fermă bio nu au de multe ori aspectul perfect al celor din supermarket. „Avem inclusiv la vânzare legume mai mici sau cu frunze cu găuri, sunt așa pentru că nu le stropim cu chimicale. Dar sunt foarte gustoase”, spune Andreea. În fiecare zi de miercuri din an, ferma din Ciocănari livrează în București către abonați 80-85 coșuri cu câte șase- șapte tipuri de legume, în funcție de recolta săptămânii.

Cum să-i convingi pe copii să mănânce legume

În timpul plimbării la fermă vedem culturi de fenicul, kale, mangold, gulie mov, morcovi, praz, mai multe feluri de dovleci (Hokkaido, spaghetti, de plăcintă), ridichi, nap dulce. Unul dintre solarii este pur și simplu acaparat de vrejurile de roșii cherry, între care dispari, dacă faci un pas în față: este o cultură aflată la finalul ciclului, care urmează să fie desființată.

Peste tot în jur sunt copii, veniți împreună cu părinții la Ziua Recoltei. E o bucurie să îi vezi curioși, alergând printre șirurile de plante, cu frunze de mangold în mâini: vor să atingă, să miroasă, să guste. Ghida noastră ne arată floarea galbenă din vârful unui dovlecel și ne spune că este comestibilă. Fără ezitare, o fetiță o bagă în gură. Mă gândesc cât de greu se lasă de multe ori copiii convinși să mănânce legume și încep să cred că au nevoie de mai multe vizite la fermă.

Ziua Recoltei la Ciocănari. Foto: Ateliere fără Frontiere

Andreea Despa a văzut de multe ori bucuria copiilor, în special a celor de până în 13-14 ani, când ajung la fermă: de doi ani, aici se organizează gratuit ateliere pentru elevi de Săptămâna Verde. „Copiii sunt cei mai curioși și sunt cei care vor să guste din toate. Și am observat că anumiți copii care au mai fost pe la bunicii de la țară recunosc și anumite plante”, spune Andreea.

De ce să mănânci preponderent alimente de sezon

După vizita din fermă, copiii, dar și adulții au putut participa la ateliere, dintre care unul despre cum să gătești legume de sezon. Uneori, asta este o provocare. Adelina Dabu e antropolog specializat pe alimentație, ambasadoare a Pactului Climatic European și membră în board-ul Asociației Lanțului Alimentar Scurt și a ținut în timpul zilei recoltei un atelier pe această temă.

Adelina Dabu. Foto: Ateliere fără Frontiere

„Vreau să arăt care sunt modalitățile de diversificare a alimentelor pe care le consumăm, pornind de la legume de sezon. Ideea de la care am pornit, discutând cu oameni din jurul meu, inclusiv pe zona de cercetare pe care am făcut-o în antropologie, a fost că oamenii se cantonează într-un fel sau două în care pot găti o legumă. Avem în mentalul colectiv lucrurile cu care am crescut și este absolut normal. Dovleacul este plăcintă, vinetele sunt salată de vinete și este normal să ne gândim că nu sunt suficiente legumele de sezon și să mergem să căutăm diversitate, iar supermarketul e acolo. Ce vreau să arăt este cât de multe putem găti cu legumele de sezon”, explică ea.

Adelina Dabu îi încurajează pe oameni să mănânce legume cultivate cât mai aproape de casă. „În primul rând, legumele de sezon au mai mult gust. Ele călătoresc destul de puțin, sunt recoltate și ajung în câteva zile la noi în farfurie. Asta înseamnă că sunt recoltate când sunt deja coapte, deci sunt mult mai savuroase. În al doilea rând, ele vin din comunitatea noastră, de la oamenii cu care contribuim împreună la bugetul țării”, punctează ea.

Imagine dintr-un solar. Foto: Ateliere fără Frontiere

Mi-am propus să caut mai multe rețete cu legume de sezon și, dacă vreți să faceți același lucru, vă recomand să urmăriți și newsletter-ul HotNews Food, pe care colega mea, Georgiana Ilie, îl trimite în fiecare sâmbătă.

La plecare, mi-am cumpărat de la ferma de la Ciocănari câteva legume: vreo două kilograme de cartofi, două țeline, un leuștean cu aromă perfectă, pătrunjel, mangold, un dovleac Hokkaido. Le-am gătit aproape pe toate și le-am prețuit mai mult, cunoscându-le povestea. Doar cu dovleacul nu știu deocamdată ce să fac: să-l pun la cuptor sau să-l păstrez și să-l transform în felinar de Halloween?

Semne bune: O victorie pentru femeile care nasc în România

În ediția trecută, făceam o întreagă pledoarie despre faptul că suntem mai puternici decât credem și dădeam o serie de exemple de oameni obișnuiți și organizații mici care generează schimbări în jur. Săptămâna aceasta avem, din nou, confirmarea acestui fapt.

Femeile din România vor avea dreptul prin lege la prezența unei persoane de sprijin alese de ele în travaliu și la naștere, dreptul la intimitate și dreptul de a nu fi separate de bebeluș dacă nu vor și dacă nu există motive medicale. Asta după ce Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a votat o serie de modificări la Legea Pacientului, care apără dreptul la un tratament decent al femeilor care nasc în România.

Această victorie a normalității nu s-a născut însă din senin. Modificările vin după ce jurnalista Luiza Vasiliu a publicat în Snoop o serie de articole despre nașterea în România, care au la bază mărturiile a nu mai puțin de 700 de femei.

„Am avut cu mine vocile a 700 de femei din România care au găsit puterea să-mi scrie cum a fost pentru ele să nască în țara asta și ce ar trebui să se schimbe ca să fie mai bine pentru fiicele noastre.

Prima dorință a fost prezența partenerului la naștere, o normalitate în alte țări. A doua a fost să-și poată ține bebelușul aproape. La noi, practica e separarea din principiu, un rest din comunismul în care copiii aparțineau în primul rând statului, și-abia apoi femeilor care îi nășteau. Iată că avem acum ocazia să corectăm asta.

Victoria de azi e a acestor 700 de femei care și-au spus povestea, a lor și a tuturor celorlalte care au lăsat în comentarii pe Insta, Facebook, Reddit experiențele lor. Unele m-au făcut să plâng și să-mi pierd speranța, dar m-au și împins să mă culeg de pe jos și să mă întorc la treabă. Există în continuare în noi o forță teribilă atunci când ne găsim o voce comună”, a scris Luiza Vasiliu pe pagina sa de Facebook.

Modificările legislative au fost inițiate de senatoarea Ruxandra Cibu Deaconu (USR), care s-a luptat pentru ele în Parlament, și au fost adoptate cu 262 de voturi pentru și o abținere. Un moment rar în care partidele românești au căzut de acord asupra unui subiect de interes public.

Cei care se întorc la școală când colegii le pot fi copii

PressOne publică o statistică interesantă, care arată din nou că niciodată nu e prea târziu. În anul universitar 2025–2026, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca erau peste 5.000 de studenți cu vârste între 30 și 93 de ani, reprezentând 11,9% din totalul studenților. La Universitatea din București, peste 4.000 aveau între 30 și 73 de ani, adică 11,6% din total. Unii dintre ei s-au întors la studii după ani de pauză, alții au schimbat domeniul sau au vrut să aprofundeze ce făceau deja. La Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București erau 537 de studenți în categoriile de la 30 la peste 50 de ani, dintre care 102 aveau cel puțin 50 de ani. Mulți dintre ei au trebuit să răspundă la întrebarea: „La ce îți mai trebuie facultate la vârsta asta?” Întreaga poveste, aici.

Debut puternic al „Fjord” în cinematografele americane

„Fjord”, filmul regizat de Cristian Mungiu și premiat la Cannes cu Palme d’Or, și-a făcut o intrare frumoasă în SUA. A înregistrat un debut puternic în box office-ul nord-american, cu încasări de 124.000 de dolari din doar patru săli de cinema din New York și Los Angeles.

Filmul va ajunge în cinematografele românești pe 15 ianuarie 2027, dar până atunci va avea o proiecție specială, pe 24 octombrie, în mai multe cinematografe din țară. Din păcate, biletele pentru București, Cluj sau Timișoara s-au epuizat, dar hai să privim partea bună: pelicula are succes la public.

Vizurești și copiii săi care nu mai cerșesc

Într-un sat de lângă București, o femeie romă cu opt clase a reușit să mobilizeze în jurul ei oameni, organizații și resurse care au schimbat traiectoria a zeci de copii și familii, scrie Școala9.ro. Prin anii 2000 de aici veneau unii dintre copiii care obișnuiau să cerșească și să spele parbrize în București, prin centru și pe la Gara de Nord, majoritatea din familii rome.

Din Vizurești porneau pe jos, aproape 10 km până la gară, apoi cu trenul spre București, unde rămâneau noaptea. A doua zi se întorceau cu bani sau cu mâncare și lucruri luate din oraș pentru restul familiei. Școala, aflată în drumul lor, era rareori destinația.

Astăzi, cerșetoria este o situație excepțională, datorită implicării Magdei Diaconu, care a fondat aici Căsuța de Cultură, un spațiu care a atras organizații și programe care le fac copiilor viața mai bună. În acest loc se organizează activități pentru cei mici, există o mică bibliotecă și se organizează program de tip afterschool, unde elevii primesc o masă caldă și sprijin la teme. Pentru unii, e prima dată când reușesc să țină pasul cu școala. Dar într-un loc unde progresul depinde aproape exclusiv de câțiva oameni, schimbarea rămâne fragilă, iar cei care o susțin, vulnerabili.

Deșeuri de plastic, transformate în material pentru imprimarea 3D

„Closing the Loop”, un nou proiect dezvoltat de Universitatea de Vest din Timișoara (UVT), își propune să recicleze plasticul într-un mod inovator, în laboratorul său de robotică. Studenții și membrii comunității vor iniția un circuit care începe de la colectarea deșeurilor de plastic și se va încheia cu crearea unor obiecte noi, precum mobilier și lucrări de artă.

Prin achiziționarea echipamentelor necesare, UVT va crea un circuit intern în care plasticul va fi colectat, sortat și mărunțit, apoi încălzit și prelucrat în filament, firul de material folosit de imprimantele 3D. Acesta va fi utilizat pentru realizarea unor obiecte noi, oferindu-le participanților posibilitatea de a înțelege și de a pune în practică întregul proces al economiei circulare, se arată într-un comunicat citat de Edupedu.

Rămâneți cu binele! Cea mai bună zi la job

Zoë de Bruijn, o tânără de 22 de ani din Țările de Jos, a zburat în calitate de copilot alături de tatăl ei, căpitanul aeronavei, în timp ce mama ei a lucrat ca însoțitoare de bord pe același zbor al companiei KLM. Această coincidență a fost o surpriză, niciunul dintre ei neștiind inițial că programul îi va pune pe toți trei pe aceeași cursă. „A fost o experiență atât de minunată”, a spus Zoë. „Părinții mei s-au cunoscut în timp ce lucrau pe un zbor, așa că a părut cu adevărat un moment în care cercul s-a închis.”

Inspirată de cariera tatălui ei de peste 35 de ani în aviație, Zoë a urmat cursurile Academiei de Zbor KLM la vârsta de 17 ani. De la absolvire a zburat de cinci ori împreună cu tatăl său și o dată cu mama sa.

Pe vineri,

Raluca