„Ni se cere să spunem că partidul Franța Nesupusă se află în spatele protestelor”. O anchetă de presă stârnește scandal între guvern și stânga radicală

Guvernul a acuzat partidul Franța Nesupusă (LFI) că s-a aflat în spatele protestelor violente din ultimele zile. O anchetă a publicației Mediapart sugerează că serviciilor de informații teritoriale li s-a cerut să spună acest lucru, „în mod obiectiv fals” – iar gruparea stângii radicale a reacționat dur.

Partidul stângii radicale Franța Nesupusă (LFI) a anunțat marți că intenționează să-l dea în judecată pe ministrul de Interne Laurent Nuñez la Curtea de Justiție a Republicii, în urma publicării unui articol care acuză guvernul că ar fi solicitat serviciilor de informații să implice LFI în violențele din weekend.

Anunțul a venit după ce luni seară, publicația de investigații Mediapart a publicat o anchetă în care citează un comisar al serviciilor de informații teritoriale care afirmă că i s-a cerut să scrie că LFI se află în spatele mișcării de protest, deși acest lucru este „în mod obiectiv fals”.

„Există lucruri de nespus, dar când ni se cere să scriem literalmente că LFI se află în spatele mișcării, în timp ce acest lucru este obiectiv fals în opinia generală a serviciilor de informații teritoriale, este evident că avem de-a face cu decizii politice”, a scris, pe 18 octombrie, un comisar al serviciului de informații teritoriale (RT), potrivit unui schimb de mesaje consultate de Mediapart.

În ultimele zile, guvernul a acuzat în mod repetat LFI de implicare în protestele violente care au zguduit orașele franceze, în sepcial sâmbătă, pe 17 octombrie.

„Asta se numește scandal de stat”

Coordonatorul național al LFI, Manuel Bompard, a declarat la Franceinfo că, „dacă serviciile de informații teritoriale întocmesc rapoarte false, dacă li se cere să includă în aceste rapoarte informații false (…) asta se numește scandal de stat”.

„A merge atât de departe încât să manipulezi activitatea serviciilor de informații teritoriale pentru a încerca să vizezi La France Insoumise și să o învinovățești pentru fapte pentru care nu are nicio responsabilitate este absolut inacceptabil”, a insistat Manuel Bompard.

O reacție a venit și de la liderul Partidului Socialist, Olivier Faure.

„Dacă este așa, este inadmisibil. Avem dreptul să contestăm LFI, dar într-o democrație nu se manipulează adevărul pentru a elimina un adversar. Și nu se aruncă un paravan de fum peste revendicările liceenilor și ale salariaților. Se răspunde la ele”, a scris el pe X.

Acuzații la adresa LFI

Dezvăluirile Mediapart au venit pe fondul acuzațiilor lansate de membrii guvernului și de politicienii de centru și dreapta la adresa LFI.

Prim-ministrul Sébastien Lecornu a atribuit în mod direct vina pentru haosul din weekend din Franța partidului de extremă stânga Franța Nesupusă (LFI). Lecornu a susținut că LFI a cultivat întreaga săptămână neîncrederea față de poliție în rândul studenților protestatari.

Și ministrul de Interne Laurent Nuñez a acuzat LFI, spunând că poartă o responsabilitate pentru proteste și că nu condamnă cu suficientă „vigoare” actele de violență comise.

Marine Le Pen a afirmat și ea că „cererile sociale legitime” au fost „deturnate de extrema stângă și de retorica lui Jean-Luc Mélenchon” și a colegilor săi, pe care i-a acuzat că alimentează haosul prin „legitimarea violenței”.

LFI a susținut protestele de la bun început, atunci când primii elevi din liceele franceze au început manifestațiile în urmă cu aproximativ o lună. Dar partidul a respins responsabilitatea pentru violențe.

Contrele au venit pe fondul tensiunilor politice preelectorale.

Ultimele sondaje au sugerat că în acest moment, liderul LFI Jean-Luc Mélenchon are șanse să-i învingă pe centriști pentru a se calfica în turul al doilea al prezidențialelor de anul viitor, alături de Marine le Pen.

„Nu văd ce legătură are LFI cu acest fiasco”

Întrebat de Mediapart despre declarația comisarului de informații, Ministerul de Interne a negat că ar fi dat astfel de instrucțiuni.

Dar această mărturie nu este singura din articol care susține acest lucru.

Într-o declarație pentru Mediapart, un responsabil național al unei organizații sindicale a poliției a explicat că a fost „foarte surprins de acuzațiile la adresa LFI, care ar fi responsabilă de haosul de sâmbătă și de distrugerile produse”.

„Nu văd ce legătură are LFI cu acest fiasco. Este periculos să politizezi astfel un eșec atât de grosolan și, mai ales, să nu-ți asumi întreaga responsabilitate”, a continuat el, subliniind că „nu are o părere prea bună despre LFI, având în vedere atacurile neîncetate împotriva polițiștilor”.

Un conflict între guvern și LFI

Mobilizarea și violențele din 17 octombrie au avut loc după câteva săptămâni de contre între guvern și LFI, executivul acuzând deja mișcarea de stânga radicală, precum și „aliații săi de extremă stânga”, că instrumentalizează furia liceenilor.

După violențele din weekend, Sébastien Lecornu a mers mai departe și a acuzat „mișcarea de extremă stânga” că dorește să „organizeze dezordine (…) până la alegerile prezidențiale”.

Sâmbătă seara, el a somat clasa politică și, în special, LFI să „își aleagă tabăra”, între „forțele de ordine” și „distrugători”.

Invitat luni dimineață la France 2, ministrul Justiției, Gérald Darmanin, a insistat asupra acestui subiect, punând sub semnul întrebării „responsabilitatea politică” a LFI în ceea ce privește violențele, acuzând partidul că dorește să „destabilizeze instituțiile noastre” și că a „aruncat un chibrit într-un butoi cu benzină”.

În același timp, procurorul general al Parisului, Laure Beccuau, a afirmat luni dimineață la TF1 că, pe baza primelor dosare analizate, nu poate „confirma în niciun caz” că autorii actelor de violență din capitală sunt „persoane cu orientare politică de extremă stânga”.