Nicolae Ciucă, al treilea premier al României acuzat de plagiat. Ce știm până acum, ce s-a întâmplat în cazurile Ponta și Tudose și care este definiția plagiatului

Nicolae Ciucă este al treilea premier implicat într-un scandal de plagiat, după ce jurnalista Emilia Șercan a dezvăluit, într-un articol PressOne publicat marți, că generalul în rezervă a plagiat în lucrarea de doctorat pe care a susținut-o în 2003 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”. În timp ce Victor Ponta și-a pierdut definitiv titlul de doctor în drept, Mihai Tudose a încercat să renunțe la titlu, însă a pierdut în instanță.

Acuzația de plagiat în cazul premierului Ciucă – ce știm până la acest moment

Într-un articol semnat de jurnalista Emilia Șercan, PressOne a scris marți că generalul în rezervă Nicolae Ciucă, premierul României, a plagiat în lucrarea de doctorat pe care a susținut-o în 2003 a Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP). Teza lui Nicolae Ciucă, în baza căreia a devenit doctor în Științe militare în 2003, include conținut plagiat în cel puțin 42 de pagini din totalul de 138.

Conținutul din cel puțin 19 pagini a fost plagiat din alte două teze de doctorat susținute anterior la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP), una dintre ele coordonată chiar de îndrumătorul premierului.

Cu câteva excepții, porțiunile plagiate depistate au fost copiate din surse tipărite, care nu ar putea fi detectate cu un soft anti-plagiat.

Într-o declarație transmisă PressOne, premierul Nicolae Ciucă susține că teza sa de doctorat „a fost întocmită în concordanță cu cerințele legale existente la momentul respectiv”.

În urma informațiilor publicate de Emilia Șercan, prim-ministrul a cerut Comisiei de Etică a UNAp să facă verificările legale, iar instituția a anunțat că lucrarea va fi verificată.

UPDATE Jurnalista Emilia Șercan spune că decizia prim-ministrului de a solicita analizarea lucrării de către Comisia de Etică a UNAP este „praf în ochi”. Potrivit ziaristei, singura instituție care emite verdicte de menținere sau de retragere a titlului de doctor este CNATDCU, însă CNATDCU nu se poate autosesiza, trebuie sesizat. „Dacă voia să soluționeze în mod real chestiunea plagiatului și nu doar să lase senzația că acționează corect, premierul Ciucă ar fi trebuit să sesizeze direct CNATDCU”, arată Șercan.

Marți seară, președintele Klaus Iohannis a reacționat, Administrația Prezidențială trimițând următoarea poziție:

• „Preşedintele Klaus Iohannis îşi menţine poziţia reiterată în nenumărate declaraţii publice privind combaterea fenomenului plagiatului şi importanţa integrităţii academice. Preşedintele României consideră corectă şi necesară decizia premierului Nicolae Ciucă de a solicita analizarea tezei sale de doctorat de către Comisia de Etică a UNAp, orice demers menit să clarifice suspiciunile formulate în spaţiul public fiind binevenit”.

O reacție a avut și fostul premier Victor Ponta, care a scris pe Facebook că premierul Ciucă ar trebui să ignore acuzația și să se concentreze pe activitatea de la guvern

Ce a scris Ponta:

• „Astept sa iasa din nou domnii Basescu, Iohannis, Funeriu, Mircea Dumitru, Liiceanu & Co sa imi ceara demisia; astept ca toti cei fraieriti de “domnii” de mai sus care strigau dupa mine “Plagiatorule” sa se mai uite o data in oglinda si sa isi mai traga o palma! Sunt cel mai patit cu povestile astea si am, deci, dreptul sa vorbesc: sa il lasam in pace pe Dl Ciuca sa faca ceea ce asteptam toti de la el: rezolvarea crizelor din energie, finante, sanatate, educatie.
• Nu cred ca trebuie sa piarda mult timp ca sa dea explicatii acuzatiilor facute de o jurnalista dovedita ca a plagiat ea insasi; sa explice ce a scris in teza de doctorat de acum 18 ani; sa explice ca a sustinut teza in 2003 (ca si mine) si este acuzat ca nu a respectat Legea din 2006 (ca si mine). Sa se ocupe de problemele tarii nu de “scheletii din dulap” dezgropati dupa atatia ani.”

Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, a i-a dat o replică lui Ponta și a cerut, într-o postare pe Twitter, ca teza lui Ciucă să fie verificată de CNATDCU:

• „Lipit, ca musca de perete, cu „pliciul” plagiatului, Ponta se lipeşte de scandalul Ciucă, făcând pe ramolitul: Victoraş, instanta a decis că eşti hoț intelectual (plagiator). Ciucă să fie verificat, în 10 zile, de, şi doar de, CNATDCU. După verdict, ori, ori.”

Plagiatul lui Victor Ponta. Fostul premier a rămas definitiv fără titlul de doctor în drept

Cel mai celebru caz de plagiat este fără îndoială cel al lui Victor Ponta, iar până la momentul în care instanța a decis ca fostul premier să rămână fără titul de doctor a venit după o serie întreagă de evenimente și la capătul a opt ani de la dezvaluirile de plagiat din revista Nature (iunie 2012)

Mai exact, în iulie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins definitiv cererea prin care fostul premier Victor Ponta a solicitat anularea ordinului ministrului Educaţiei prin care i-a fost retras în anul 2016 titlul de doctor în drept.

Instanţa supremă a respins recursul lui Victor Ponta şi a menţinut o decizie a Curţii de Apel Bucureşti din februarie 2017, instanţa care a confirmat atunci retragerea titlului de doctor.

Pe 1 august 2016, ministrul Educaţiei la acea vreme, Mircea Dumitru, a semnat ordinul de retragere a titlului ştiinţific de doctor în drept în cazul lui Victor Ponta. Ordinul ministrului Educaţiei a venit ca urmare a deciziei luate de CNATDCU în data de 27 iulie 2016, prin care s-a confirmat că Victor Ponta a plagiat în teza de doctorat.

Ponta a deschis atunci două procese în instanţă, în care a cerut suspendarea, respectiv anularea ordinului ministrului Educaţiei, însă acţiunile sale au fost respinse.

• Îndrumatorul stiintific al lui Victor Ponta pentru această teză de doctorat a fost Adrian Năstase, care în 2003 era prim ministru al Romaniei. Victor Ponta era la acel moment secretar de stat in cabinetul Năstase.

În cazul plagiatului lui Ponta a fost implicat și actualul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu. Astfel, în decembrie 2014, la scurt timp după numirea lui Cîmpeanu în funcția de ministru al Educației, a fost adoptată o OUG prin care li se permite doctorilor să renunțe la titlul de doctor, modificând astfel Legea Educației. Această modificare venea la scurt timp după ce Victor Ponta anunțase că renunță la titlul de doctor, însă nu exista bază legală pentru această măsură. Cîmpeanu motiva că „altfel nu am cadru legal sa indeplinesc cererile venite din partea societatii civile si academice”, in ceea ce priveste titlul de doctor al lui Victor Ponta.

Principalele momente și articole HotNews.ro în cazul verdictului de plagiat al lui Victor Ponta:

• 18 iunie 2012: BREAKING NEWS Revista Nature: Premierul roman Victor Ponta este acuzat de plagiat
• 29 iunie 2012: CNATDCU: Victor Ponta A Plagiat. Este plagiatul de tip copy-paste
• Iulie 2012: VIDEO Universitatea din Bucuresti a decis ca Victor Ponta A PLAGIAT
• Cine sunt „profesorii remarcabili” in fata carora si-a sustinut Ponta teza de doctorat in 2003: Avocatul Poporului, presedintele Curtii Constitutionale, ‘Parintele Constitutiei’ si presedintele Curtii de Conturi de la acea vreme
• Martie 2013: Ministerul Educatiei a decis sa ia in considerare verdictul CNE si sustine ca Victor Ponta nu a plagiat
• Iulie 2016: Verdict final al CNATDCU: Victor Ponta a plagiat
• Iulie 2020: Ponta rămâne fără titlul de doctor în drept. Decizia Instanței Supreme este definitivă

Plagiatul lui Mihai Tudose de la Academia SRI. Tudose a pierdut procesul în care încerca să renunțe la titlul de doctor

Fostul premier PSD Mihai Tudose (în perioada iunie 2017 – ianuarie 2018), în prezent europarlamentar PSD după ce a fost ales pe listele Pro România, a fost acuzat că și-a plagiat lucrarea de doctorat obținută la Academia SRI într-un articol din 2015 al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI). Tudose era atunci Ministru al Economiei în guvernul condus de Victor Ponta.

• „Circa 50 de pagini sunt plagiate, fie cuvânt cu cuvânt, fie prin reformulări minore, din alta lucrare de doctorat, susținută, cu un an mai devreme, de comisarul-șef Radu Andriciuc, la Academia de Politie ‘Alexandru Ioan Cuza’. Din doctoratul comisarului-șef s-au copiat inclusiv părți din concluzii, câteva anexe și chiar o secțiune din bibliografie”, potrivit Centrului Roman pentru Jurnalism de Investigație.

Potrivit CRJI, lucrarea de doctorat a lui Tudose, cu titlul „Infrastructura critica – model si strategie manageriala”, a fost sustinuta în 2010 la Academia Nationala de Informatii „Mihai Viteazul” și publicată apoi la RAO International Publishing Company.

Ministrul Tudose a declarat pentru CRJI că la momentul redactarii lucrarii „erau alte vremuri”. „E vorba de Andriciuc si de niste texte de pe Internet, dar nu e vorba de mai mult de doua-trei pagini si nu sunt preluate cuvant cu cuvant. Am avut acordul scris al autorilor. Poate am fost si putin neglijent, dar era ca si cum as face o lucrare de geometrie: nu pot pretinde ca am inventat eu Teorema lui Pitagora”, a explicat Tudose, care a povestit un eveniment din timpul redactarii: „Am scris un capitol pe plaja, cu pixul, si dupa ce l-am bagat pe calculator, a fost verificat de un soft antiplagiat, reiesind ca era copiat in proportie de 15%”. Pentru acest articol, lucrarea lui Tudose nu a fost verificata cu un astfel de soft.

De precizat că în 2013, Mihai Tudose a ajuns conferentiar universitar la Academia Nationala de Informatii a SRI.

În iulie 2017, la o lună după ce a fost desemnat prim-ministru, Tudose a fost reclamat la Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) pentru plagiatul expus public în 2015, scrie PressOne.ro.

La rândul său, Comisia de Etică a Academiei SRI a dat verdict de plagiat pentru teza lui Mihai Tudose și a propus retragerea titlului de doctor. Hotărârea Comisiei de Etică a fost însă revocată în 2017 de Senatul Academiei SRI, care a invocat un alt verdict, de data asta de neplagiat – pronunțat, după câteva luni, de o comisie de „specialiști externi”.

Pentru a evita un verdict de plagiat, Tudose a depus două solicitări la Ministerul Educației de a renunța la titlul de doctor. Prima cerere de renunțarea la titlul de doctor a fost făcută de fostul premier în data de 3 martie 2016, iar a doua, pe 13 noiembrie 2018. Fostul premier nu a așteptat 30 de zile pentru a vedea dacă primește un eventual răspuns din partea Ministerului Educației – termen prevăzut de legislația în domeniul petiționării – iar pe data de 19 noiembrie a înregistrat la Curtea de Apel București acțiunea de chemare în judecată, mai scrie pressone.

În primăvara lui 2020 însă, Mihai Tudose a pierdut, în primă instanță, procesul intentat Ministerului Educației. Curtea de Apel Galați a respins ca nefondată acțiunea lui Tudose în data de 5 martie.

Florin Roman, singura demisie la nivel înalt din cauza unei acuzații de plagiat

Acuzat de plagiat și că și-a trecut în CV o licență la Universitatea Babes Bolyai, deși nu a urmat cursurile universității respective, Florin Roman a demisionat din funcția de ministru al Digitalizării în 15 decembrie 2021, la scurt timp după ce fusese numit.

De precizat că demisia a venit după ce chiar premierul Ciucă i-ar fi cerut să facă acest gest, potrivit unor surse politice, iar dacă n-o va face i-a spus că va fi remaniat.

Libertatea a scris că Florin Roman și-a plagiat disertația de master susţinută la Facultatea de Psihologie a Universităţii Titu Maiorescu, în 2012.

”Plagiat înseamnă să îţi asumi parţial sau integral o lucrare ştiinţifică, ceea ce nu am făcut niciodată. Drept urmare, acuzaţia de plagiat la adresa mea e nefondată”, a replicat Roman pe Facebook. ”La finalul dizertaţiei, am inclus bibliografia folosită. Consider însă că orice aş spune pe acest subiect, inclusiv faptul ca profesorul Paraschiv confirmă că a fost o lucrare bună, nu are nicio relevanţă pentru cei care şi-au propus să îmi găsească nod în papură/ să susţină o campanie de denigrare a mea/ sa dovedească fapte de care nu mă fac vinovat. Aceasta e ultima mea intervenţie pe acest subiect. Am lucruri mult mai importante de făcut decât sa răspund la acuzaţii nefondate”, a mai afirmat Florin Roman.

Ulterior, tot Libertatea a semnalat că și-a trecut în CV că este licențiat în Științe Economice la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, ale cărei cursuri a scris că le-a urmat între 1992-1996. Rectorul UBB, Daniel David, spune că Roman nu a urmat cursurile acestei universități, ci pe cele ale unui colegiu din Alba Iulia, iar pentru că acesta nu era acreditat a dat examenul de absolvire la UBB.

Alte nume celebre implicate în scandaluri de plagiat

Gabriel Oprea

Gabriel Oprea, la un moment dat vicepremier și ministru de Interne, a rămas în 2016 fără titlul de doctor. Lucrarea sa de doctorat, „Procedura plângerii prealabile”, a fost susținută în anul 2000, la Facultatea de Drept a Universității din București, coordonator fiind profesorul universitar Ion Neagu.

În iulie 2015, Consiliul Național de Etică din subordinea Ministerului Educației a decis într-un timp record că suspiciunile de plagiat în cazul tezei de doctorat a lui Gabriel Oprea, pe atunci vicepremier, nu se confirmă. Pe de altă parte, Marian Popescu, preşedintele Comisiei de Etică a Universităţii din Bucureşti, a analizat lucrarea de doctorat a lui Gabriel Oprea, spunând că, în mod sigur, este vorba despre un plagiat, zeci de pagini fiind „copiate integral”.

Pe 26 iulie 2016, Comisia de experți din cadrul CNATDCU care a analizat teza de doctorat a lui Gabriel Oprea a dat verdict de plagiat în cazul acestuia. Totodată, pe 29 august, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare a respins contestația fostului vicepremier privind verdictul de plagiat, cu 31 voturi pentru și 2 împotrivă. Fostul ministru a anunțat apoi, pe pagina sa de Facebook, că se va adresa instanţei după ce CNATDCU i-a respins contestaţia la verdictul de plagiat, susţinând că nu i-a fost respectat dreptul la apărare şi că nu s-a numit singur doctor. Pe 2 septembrie 2016, ministrul Educației, Mircea Dumitru, a semnat ordinul de retragere a titlului de doctor al lui Gabriel Oprea.

El a contestat decizia în instanță, a pierdut în iulie 2018 la Curtea de Apel București și a făcut recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Aici a primit termen pentru data de 11 februarie 2022, după o amânare.

Potrivit G4media, în 21 iulie 2019 a fost modificat un articol din Legea nr. 1/2011 în sensul că, după ce un titlu de doctor este retras pentru plagiat, universitatea care a acordat titlul respectiv trebuie să ceară în instanță anularea diplomei de doctor într-un termen de un an. Astfel, Academia Națională de Informații trebuie să ceară în instanță retragerea titlurilor de doctor cu verdict de plagiat.

Bogdan Licu

Un alt caz cunoscut este cel al lui Bogdan Licu, prim-adjunctul procurorului general al României, doctorand chiar al lui Oprea. Pe 5 noiembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că Ministerul Educației este obligat să ia act de renunțarea la titlul de doctor. În cazul său, CNADTCU nici măcar nu a apucat să dea un verdict de plagiat.

Licu este cel de-al treilea doctorand coordonat de profesorul universitar Gabriel Oprea suspect ca si-a plagiat teza de doctorat (ceilalți doi sunt fostul primar al Sectorului 2, Neculai Onțanu, și avocata lui Victor Ponta, Loredana Radu). In urma unei analize facute asupra lucrarii, au fost identificate sursele de provenienta pentru mai bine de o jumatate din totalul celor 445 de pagini, continut copiat ad litteram fara a fi fost citat cu respectarea normelor nationale si internationale de citare in operele stiintifice. Bogdan Licu il plagiaza masiv pe judecatorul Cristi Danilet, fostul sau coleg din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), scria la vremea respectivă Emilia Sercan.

Petre Tobă

Un alt ministru care și-a pierdut titlul de doctor din cauza plagiatului este Petre Tobă. Pe 10 octombrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca nefondată o contestaţie făcută de fostul ministru de Interne, Petre Tobă, împotriva retragerii titlului de doctor.

Lui Tobă îi fusese retras titlul de doctor pe 21 decembrie 2016 de către ministrul Educației Mircea Dumitru, la pachet cu cel al lui Florentin Pandele, primarul din Voluntari și soțul Gabrielei Firea.

Ordinele de retragere a titlurilor de doctor ale lui Petre Tobă şi Florentin Pandele au fost emise după ce contestaţiile acestora la deciziile Consiliului General al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) de plagiat au fost respinse, notează Adevărul.ro.

Jurnalista Emilia Şercan a scris, în noiembrie 2015, că peste 250 din totalul de 390 de pagini ale tezei cu care Petre Tobă a obţinut titlul de doctor în Ştiinţe Militare şi Informaţii sunt copiate ad litteram din lucrări de specialitate sau din referate postate pe internet, fără utilizarea ghilimelelor şi fără a respecta normele naţionale şi internaţionale de citare în opere ştiinţifice.

Ce este plagiatul – definiția

Cum este plagiatul definit din punct de vedere legal:

Legea 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare.

• Art. 4, alin. 1, lit d): “Plagiatul – expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode științifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a menționa acest lucru și fără a face trimitere la sursele originale”.

Definiția apare și în Ordinul de Ministru nr. 3482/2016 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare:

• Articolul 2, alin g) plagiatul – expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, idei, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode ştiinţifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale;

Ce este plagiatul – două definiții de autor:

• „Însușirea și prezentarea ideilor sau a cuvintelor unei alte persoane ca fiind ale tale” (Bouville 2008).
• „Utilizarea ideilor, conținutului sau a structurilor dintr-o altă lucrarea fără a recunoaște în mod adecvat sursa cu scopul de a obține un beneficiu propriu într-un cadru în care se așteaptă originalitate” (Foltýnek și colab. 2019).