Încă o zi de criză, luni, când partidele fostei coaliții sunt chemate la Cotroceni să se așeze din nou la aceeași masă și să ajungă la un acord pentru un nou guvern.
- Semnele care au prevestit criza politică.
- Ideile economice și de reorganizare administrativă a României susținute de președinte sunt diferite de cele ale premierului. În ce fel?
- Ce opțiuni reale are Nicușor Dan.
De peste două luni, mutările președintelui sunt inexplicabile pentru mulți.
Sunt 69 de zile de când Ilie Bolojan a fost demis prin votul PSD și AUR, într-o aparentă retragere în neutralitate a lui Nicușor Dan. I se reproșează abandonarea premierului, pe care și l-a ales încă din campania electorală, și o inacceptabilă pactizare cu PSD.
Cum a ajuns însă ca relația dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan să se deterioreze într-atât? Semnele nu sunt de două luni, ele se văd de mult timp, de chiar imediat după ce Ilie Bolojan a ajuns la Palatul Victoria.
Ce au avut Băsescu și Iohannis și nu are Nicușor Dan
Câștigător în alegeri, Nicușor Dan și-a început mandatul la Cotroceni cu un handicap. Spre deosebire de predecesorii săi, Traian Băsescu și Klaus Iohannis, actualul președinte s-a instalat pe fondul unui uriaș val de așteptări, dar fără a avea un partid a cărui prezență la guvernare să răspundă cel puțin în parte acestora.
Primul an de mandat, când emoția alegerilor e încă activă, este esențial pentru a începe implementarea unor măsuri de anvergură, cu impact semnificativ în societate.
În primul an al mandatului lui Traian Băsescu, s-a introdus cota unică, a început reforma justiției, iar România semna tratatul de aderare la UE. Traian Băsescu îl parafa, la Bruxelles, alături de premierul Călin Popescu Tăriceanu. Startul lui Klaus Iohannis nu a fost atât de spectaculos, având un guvern ostil la Palatul Victoria, condus de contracandidatul său în alegeri Victor Ponta. Chiar și așa, în primul său an de mandat s-a adoptat legea votului prin corespondență pentru românii din diaspora, care au ridicat tensiunea electorală ce l-a propulsat pe Iohannis la Cotroceni. Klaus Iohannis s-a poziționat fățiș ca adversar al PSD, ridicând PNL până în poziția de a prelua guvernarea și a-și asigura un al doilea mandat.
„Guvernul meu” nu este doar o formulă lipsită de conținut în contextul nostru constituțional. Cu cea mai mare legitimitate dată de voturile românilor, președintele are instrumente extrem de limitate pentru a-și pune în practică programul pe baza căruia a fost ales.
De altfel, toți președinții României au candidat cu un program mai mult de guvernare, nota prezidențială constând în încrederea pe care i-o dau cetățenii de a-l impune cu ajutorul unui guvern favorabil. În cazurile anterioare, guvernarea a fost asigurată de partidele din care președinții proveneau.
Alegerea lui Bolojan și calculul pragmatic
Alegerea lui Ilie Bolojan nu a fost doar una emoțională pentru Nicușor Dan. Calculul a fost pragmatic. Profilul lui Ilie Bolojan era cel mai apropiat de cel al său. Beneficia de o imagine extrem de bună pe baza rezultatelor de la Oradea unde era primar. Era văzut ca un politician anti-sistem, cu o antipatie istorică față de PSD și cu o imagine de reformist.
Klaus Iohannis nu l-a vrut pe Bolojan la București, în guvern, deși era considerat o variantă mult mai bună decât foștii premieri liberali Florin Cîțu sau Nicolae Ciucă. S-a interesat încă din campanie dacă PNL este unit în jurul său și va fi ales președinte al partidului. Iar ambițiile sale prezidențiale nu păreau un pericol, de vreme ce Crin Antonescu a fost candidatul propus de liberali, deși șansele din sondaje ale lui Ilie Bolojan erau mai mari.
Ilie Bolojan se potrivea imaginii pe care însuși Nicușor Dan o proiecta. Iar Nicușor Dan a crezut că prin funcția prezidențială va avea un ascendent asupra sa. Negocierile pentru formarea guvernului nu au fost ușoare nici în 2025, au durat o lună, timp în care Nicușor Dan a încercat să obțină promisiunile că reforma statului pe care a promis-o în campania prezidențială va fi concretizată de guvernul condus de Ilie Bolojan.
„Domnul Ilie Bolojan este persoana cea mai potrivită să facă ajustările necesare în aparatul statului român. Este o persoană care, în pozițiile pe care le-a avut, de primar, de președinte al Consiliului Județean, a dovedit, pe de o parte, că știe să reducă și să eficientizeze cheltuielile, pe de altă parte are o viziune de dezvoltare. Este persoana cea mai potrivită și va avea în mine un partener”, declara președintele când a făcut desemnarea la Cotroceni.
Când a început să se strice relația Dan-Bolojan
Însă nu a trecut mult timp și parteneriatul a început să scârțâie.
În urmă cu exact un an, de la Cotroceni, Nicușor Dan își declara nemulțumirea că Guvernul a majorat TVA, deși el promisese în campanie că nu va crește. „Angajamentul Guvernului, în momentul în care el a fost investit, a fost că TVA nu va crește și că vom avea o reevaluare la începutul lunii octombrie”, declara președintele într-o conferință de presă pe 14 iulie 2025. Precizările au fost preluate de atunci de fiecare dată când acest lucru se aducea în discuție.
O altă nemulțumire a președintelui a fost decizia de a taxa pentru sănătate mamele, veteranii și alte categorii vulnerabile, în condițiile în care impactul bugetar era minim.
Au urmat apoi alegerile de la București. Cu liderul PNL instalat la Palatul Victoria, șeful statului și l-ar fi dorit succesor la Primăria Capitalei pe liderul USR, Cătălin Drulă. Susținerea sa pentru acesta a fost evidentă, Nicușor Dan apărând chiar în clipuri de campanie ale acestuia. Nici de această dată, Ilie Bolojan nu a fost în linie cu președintele, PNL aruncându-l în cursă pe Ciprian Ciucu, care a și câștigat.
În timp a fost evident că planul lui Ilie Bolojan este altul decât al președintelui. Liderul PNL începuse să construiască politic, dincolo de înțelegerile cu președintele și PSD. Reformele pe care Nicușor Dan le vedea cel puțin începute în primul an de mandat au trecut pe plan secund.
Reforma fiscală s-a oprit la majorarea TVA și la oprirea investițiilor publice.
Reforma administrativă, prin comasarea unităților administrativ teritoriale neviabile, a sfârșit într-o desființare a unor posturi în mare parte neocupate, și fără o asigurare că nu vor fi reînființate, sub altă formă, prin decizia administrațiilor. Reforma electorală pentru alegerea primarilor în două tururi nu a avut loc nici ea. Mai mult, o lege în acest sens a picat în parlament cu votul PSD și PNL.
Reformele esențiale pentru PNRR, cum ar fi legea salarizării, de care depinde o sumă semnificativă de la UE, a fost amânată de a ajuns aproape de scadență. De asemenea, sunt probleme cu finalizarea unor investiții care ar putea duce, în extremis, la pierderea de bani.
În timp, în locul parteneriatului dintre președinte și premier s-a instalat neîncrederea și a devenit evident că planurile celor doi sunt diferite.
O greșeală strategică
Nicușor Dan a greșit strategic însă în momentul în care, din propria evaluare sau a celor care îl sfătuiesc, a crezut că va rezolva problema rapid, odată cu moțiunea de cenzură.
Faptul că nu a anticipat efectul de bumerang al demiterii lui Ilie Bolojan este o eroare. Asocierea prin inacțiune cu PSD pe fondul unei campanii puternice a guvernului de comunicare a unei agende reformiste a complicat lucrurile, reconfigurând harta luptei pentru putere.
În acest moment, este clar că Ilie Bolojan se construiește ca liderul dreptei din România și ca un contracandidat cu șanse a lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale viitoare. PSD se luptă pentru supraviețuire, iar AUR a luat un avânt puternic față de acum doi ani.
În final, într-un fel sau altul se va ajunge la instalarea unui guvern, însă aceasta nu va fi o victorie a lui Nicușor Dan, ci a matematicii parlamentare care este alta decât cea de la olimpiadă. Va fi mai degrabă un guvern al calculelor electorale ale partidelor, decât un guvern al său.
