VIDEO Nicușor Dan a prezentat strategia națională de apărare în care SRI va juca un rol în combaterea corupției: „Este o vulnerabilitate” / Ce a răspuns întrebat dacă Călin Georgescu a fost agent sau colaborator SIE
Fenomenul corupției și problemele administrației publice sunt două dintre vulnerabilitățile României pe care președintele Nicușor Dan le-a menționat în conferința de presă de miercuri în care a prezentat principalele capiole din strategia națională de apărare a României 2025-2030.
„Administrația publică are niște probleme. (…) La acest nivel național, administrația nu lucrează cu date. Deci sunt multe situații în care deciziile nu sunt bazate pe date. Nu vedem un mare apetit de colaborare între instituții publice. Fiecare își vede de micuța sa politică sectorială și, din cauza asta, nu avem o viziune integrată și, bineînțeles, tot din cauza asta, nu avem nicio apetență a oamenilor din administrație de a inova”, a spus Nicușor Dan.
Serviciile secrete vor trebuie să se implice pentru combaterea fenomenului justiției, dar ele nu vor interveni deloc pe timpul cercetării penale, a subliniat președintele. „Activitatea de cercetare de plană este desfășurată de parchet, de judecată de magistrați. Orice interferență este ilegală”.
„Vor face o poză de asamblu asupra unui fenomen de corupție și vor spune procurorului”, a subliniat Nicușor Dan despre rolul pe care-l va juca SRI.
Pe plan extern, președintele a subliniat că o problemă este că ordinea internațională este pusă în discuție. „Războiul din Ucraina este un exemplu, vedem o creștere a tensiunilor militare peste tot în lume, vedem cumva o tendință de grupare a statelor guvernate autoritar și vedem o diminuare a capacității organismelor internaționale de a păstra ordinea internațională bazată pe reguli. Aceasta este partea militară a contextului sau strict geopolitică a contextului”, a exemplificat Nicușor Dan.
În timpul conferinței de presă, el a fost întrebat dacă există informații că fostul candidat Călin Georgescu a fost agent sau colaborat SIE, președintele a replicat că răspunsul va apărea într-un raport privind alegerile prezidențiale din 2024 pe care îl va prezenta în viitor.
„Am spus că o să ieșim cu un raport despre alegerile din 2024. Pentru acest raport există mai multe informări pe mai multe tipuri de informații, inclusiv biografia domnului Georgescu. Când vom ieși cu raportul, veți avea și răspunsul”, a spus președintele.
HotNews transmite în format LIVETEXT principalele declarații ale președintelui
- Punem astăzi în dezbatere strategia națională de apărare. Un element important este că prezentăm strategia din perspectiva cetățeanul. Nu vrem să apărăm statul, ci vrem să apărăm cetățeanul care trăiește în acest stat.
- Întrebarea care se pune este câtă încredere are cetățeanul în stat și care este disponibilitatea de a-l apăra. Nu știu dacă răspunsul este cel mai fericit. Acesta este rostul nostru și parte din strategie de a corecta decalajul între un avans al societății pe care l-a făcut pe multe planuri, inclusiv economic, și o rămâne în urmă a administrației publice.
- Conceptul central este de independență solidară.
- Strategia diferă de cele care au fost prin faptul că în mod esențial contextul este diferit. Ordinea internațională este pusă în discuție. Războiul din Ucraina este un exemplu. Vedem o creștere a tensiunilor militare peste tot în lume. Vedem cumva o tendință de grupare statelor guvernate autoritat și o diminuare a capacității organismelor internaționele de a păstra ordinea internațională bazată pe reguli.
- Vedem o evoluție tehnologică cu o creștere exponențială. Cine nu reușește să-l facă saltul tehnologic va fi penalizat mult mai mult decât până acum.
- Fenomenul global de digitalizare și interacțiunea cu rețele sociale dă liber unor acțiuni de manipulare și dezinformare pentru care trebuie să ai pregătite niște mijloace specifice de apărare.
- O noutate este schimbarea raporturilor economice. Vedem protecționist economic. Vedem o creștere a acțiunilor de sabotaj și de perturbare a infrastructurii critice. Vedem radicalizare și o creștere a tendițelor antidemocratice.
Vulnerabilitățile administrației publice
- Vreau să insist pe câteva chestiuni interne. Suntem la capitolul vulnerabilități. Administrația publică are câteva probleme. Inclusiv la acest nivel național, administrația nu lucrează cu date. Nu vedem dorință de colaborare și din cauza aceasta nu avem o viziune integrată. Nu avem nicio apentență a oamenilor de a inova, de a avea curaj de a propune. Asta face să băltească din care nu știe să iasă.
- O altă vulnerabilitate clar delimitată este corupția care slăbește coeziunea socială. E greu să vrei să te identifici să aperi un stat corupt. Are consecințe în economie, în prosperitatea oamenilor și în calitățile administrației.
Oportunitățile pentru economie
- La capitolul oportunități, poziția geografică a României ne oferă o oportunitate de a fi un centru de conectivitate pe relația dintre Europa și Asia. Pentru economia din România este o mare oportunitate. Creșterea cererii globale de echipament militar este o oportunitate pentru industria noastră.
- Nu insist pe partea externă, o să spun că diplomația comercială este foarte importantă. Trebuie să insistăm pentru a reuși să folosim potențialul economiei noastre private.
- O să închei cu administrația și fenomenul corupției. În ceea ce privește administrația trebuie să inversăm ceea ce am spus negativ. Să ajungem să avem o administrație care lucrează cu date și care are date care sunt aceleași și o săptămână mai târziu.
Rolul SRI în combaterea corupției
- În ceea ce privește fenomenul corupției am menționat expres trei lucruri: o abordare integrată de colaborare între toate instituțiile, implicarea serviciilor de informații în culegerea de date cu privire la fenomen și doar atât fără implicare în etapa de cercetare și procesul de justiție, cât și corectarea mecanismelor care întârzie actul de justiție.
- Acest document va fi în dezbatere publică. Pe 24 noiembrie va fi ședință CSAT în care proiectul să fie avizat, pe 26 noiembrie voi prezenta strategia în plenul Parlamentului. Ea va fi urmată de un plan de implementare care nu va avea caracter public, dar care cuprinde atribuțiile instituțiile și termenele.
Îngrijorările privind reforma pensiilor
- Există o ingrijorare că ce se va întâmpla cu pensiile magistraților se va întâmpla și în alte zone. Așa cum pentru magistrați este expres că cei care îndeplinesc condițiile de pensionare în momentul noii legi vor beneficia de aceste condiții mai departe. Există acord ca această reformă să fie în zona de apărare, interne, servicii. Nu există motiv ca oamenii să se pensioneze. Din păcate, multe lume s-a pensionat de frică. Vreau să fac anunțul foarte clar pentru ca oamenii să aibă previzibilitate.
Desființarea pensiilor speciale
–Ce încredere mai poate avea populația în CSM? Considerați un referendum pentru desființarea pensiilor speciale?
Un referendum îl folosești când părți din societate au opinii divergente aici. Nu e cazul aici. E doar o chestiune de armonizare legislativă. Legat de prima întrebare – nu a fost cel mai echilibrat gest ca CSM să facă plângere penală față de un om politic care are o opinie politică. În sprijinul CSM este un fenomen. Este reprezentat din niște magistrați care reprezintă 5-6.000 de magistrați. De câteva luni există o tensiune socială la adresa magistraților.
–Ați introdus corupția în strategia națională de apărare. În ultimele dosare apar numele mai multor membri ai guvernului – Radu Miruță, Ionuț Moșteanu și chiar premierul Ilie Bolojan. Trebuie făcute modificări la conducerea guvernului?
Știam cu toții că există corupție, oameni gata să dea șpagă. Vestea bună e că reprezentanții statului au acționat corect în aceste circumstanțe. Nu a existat vreo decizie administrativă care să fie în favoarea unui corupt.
–Ați avut o întâlnire cu liderii coaliției, urmează astăzi o întâlnire și cu reprezetanții magistraților și liderilor coaliției. Există flexibilitate pe proiectul de lege?
Este un proces de negociere între mai mulți actori. Eu sunt mediator. Nu vă pot spune exact ce s-a discutat. Există din toate părțile înțelegerea faptului că această chestiune trebuie închisă și dacă se poate în noiembrie cu atât mai bine.
„Nu considerați sărăcia o amenințare la adresa siguranței naționale?” – „Eu cred că este”
-Strategia Națională pe care ați prezentat-o are la bază viziunea condensată în cuvintele „Independență și solidaritate”. Referitor la solidaritate. Sunt 117 puncte în document și 90 de subpuncte. Sunt vizate problemele de „coeziune socială” și de radicalizare a societății. Și se indică diverse direcții de acțiune. În nici unul dintre aceste peste 200 de puncte și subpuncte nu se discută despre disparitatea socială, despre nevoia creșterii veniturilor, fenomene pe care Eurostat le-a relevat: dacă în UE cam 20% din oameni sunt în risc de sărăcie, la noi aproape o treime din populație e în această situație.
Referirea la sărăcie apare o singură dată, la punctul 40, dar se referă la sărăcirea din zonele lumii care pot aduce imigrație în România. Nu considerați sărăcia o amenințare la adresa siguranței naționale? Și, dacă o considerați, de ce nu apare în Strategie, vă rugăm?
Vom reflecta și pentru că este un document în dezbatere este absolut pertinent ce spuneți. Vom reflecta în cuprinsul acestor 12 zile la întrebarea pe care ați pus. Eu cred că sărăcia este o amenințare.
-Cum vă veți asigura că serviciile vor respecta limitele?
Voința exprimată în acest document este foarte clară. Există un fenomen de corupție pe care nu-l cunoaștem suficient. Trebuie să alocăm resurse inclusiv în zona de informații. În momentul de față există garanții legale. Activitatea de cercetare de plană este desfășurată de parchet, de judecată de magistrați. Orice interferență este ilegală.
Discuțiile cu magistrații
-ÎCCJ a făcut public un acord pentru justiție pe care vrea să vi-l propună. Este un acord care angajează instituții fundamentale pentru independența și stabilitatea sistemului de justiție. Considerați că este nevoie de un asemenea acord sau principiile din Constituție sunt suficiente?
Nu am avut această informație. Pe prima chestiune sunt absolut de acord, dar m-am trezit și eu beștelit de câțiva magistrați fără să avem nicio vină. Sunt mai multe decizii CCR care vorbesc de raportul de putere. Niciodată nu strică să explicităm niște lucruri. Cred că ar fi util ca pe acest subiect sensibil și unii și alții să fie mai ponderați în manifestările lor publice.
-Considerați că trebuie deschisă o discuție pe salariile magistraților?
Cred că este un echilibru în acest moment în privința salariilor. Ele sunt mult mai mari decât alte categorii profesionale. Asta se întâmplă peste tot în lume. Trebuie să dai judecătorul comfortul și să-l oprești de la tentații de corupție.
-S-a făcut dacă avem spioni ruși în servicii, în Parlament, în instituțiile de forță?
Eu cred că suntem într-un alt context decât cel pe care îl zugrăviți dvs. Instituțiile noastre au problemele lor, dar în linii mari ele apară interesul național. Pe partea operativă există servicii de informații, există interferență între activitatea de informații și activitatea diplomatică. Există spionaj și contraspionaj. Pentru a dovedi uneori îți iar 5-6 ani. În linii mari, instituțiile apară interesele statului român.
Numirile la șefia SRI și SIE
-Ați mai avansat cu discuțiile persoanelor care vor fi la conducerea SRI și SIE?
Nu a fost o preocupare a mea de la ultima conferință până azi. În acest interval nu am avut discuții.
-Ați stabili ce faceți cu banii din donații?
Banii au venit acum trei zile. AEP mi-a restituit cu un milion mai puțin. După ce achit împrumuturile, rămân cu 1,5 milioane. O să constantăm decizia AEP și procesul va dura cam 2 ani. Îmi mențin ideea de a-i da unei cauze sociale.
-Cum ar putea mediul privat să facă politici publice?
Nu se pune problema ca decizia să fie luată altcineva decât de autorități. Eu am spus că nu avem proiecte. Mi-am spus că îmi doresc în interiorul administrației statului să avem capacitatea administrativă să transform în idei în proiecte publice. Îmi doresc nu doar ca mediul de afaceri, dar și ONG-uri, asociații profesionale, orice actor să vină cu proiecte gata făcute.
-Ați spus că rolul serviciilor se termină după colectarea de probe. Există condiții obligatorii ca persoanele puse sub supraveghere să fie informate în decurs de 10 zile.
Asta se referă la procesul penal, la cercetarea penală. Serviciile nu vor face, vor culege informații despre fenomenul corupției. Vor face o poză de asamblu asupra unui fenomen de corupție și vor spune procurorului. Mai departe se duce procurorul cu toate posibilitățile sale de anchetă.
A fost Georgescu colaborator SIE?
-Ați primit vreo informare dacă Călin Georgescu a fost colaborator sau agent al SIE sau dacă pe timpul comunismului a fost colaborat al Centrului de Informații Externe?
Am spus că o să ieșim cu un raport despre alegerile din 2024. Pentru acest raport există mai multe informări pe mai multe tipuri de informații, inclusiv biografia domnului Georgescu. Când vom ieși cu raportul, veți avea și răspunsul.
-Cum priviți situația cu Lukoil România?
E un grup de lucru la guvern. Lukoil are o rafinărie și vreo sută de benzinării. Ponderea benzinăriilor nu este importantă ci rafinăria. Ea este închisă pentru mentenanță. Faptul că ea e închisă nu afectează fluxul, însă pe termen mediu și lung dacă ea nu ar mai procesa ne-ar obliga să importăm mai mult. Nu există riscul ca ea să fie preluată de o firmă paravan a Rusiei, avem o comisie care analizează toate companiile cu risc strategic. Există un interes ca ea să fie preluată însă nu este nimic să ne oblige ca acest proces să fie grăbit. Există și varianta ca pe o perioadă limitată să fie preluată de statul român.
Principalele amenințări din partea Rusiei
-Spuneați că vă așteptați la o intensificare a războiului hibrid al Rusiei. Care sunt principalele amenințări?
Încercări pe zona cyber și o rafinare a procesului de manipulare/dezinformare.
-România este în discuție cu alte state pentru a suplini plecarea trupelor americane?
Da, și nu au început acum două săptămâni când a fost anunțul american. Sunt mai vechi.
-Cum ar trebui să privească societatea valul de eliberări a marilor corupție pe care ÎCCJ condusă de Lia Savonea le dispune?
Este un semnal foarte prost pentru societate. Sentimentul de justiie socială este grav afectat. Statul a investit foarte mult pentru a ancheta și oamenii ăștia scapă foarte repede. Eu nu am văzut cât din această decizie revine CCR, cât Parlamentul și cât instanței de judecată. Eu nu am văzut analiza asta în spațiul public.
Ce va cuprinde strategia națională
Strategia națională pentru apărare va fi adoptată până pe 26 noiembrie, când se împlinesc cele șase luni de la învestirea lui în funcția de președinte, a declarat Nicușor Dan într-un interviu acordat luna trecută pentru ProTV.
El a spus, în același interviu, că noua strategie va cuprinde două schimbări majore, două noi direcții de acțiune: războiul hibrid și corupția.
Prima se referă la războiul hibrid desfășurat de Federația Rusă, mai exact atacurile cibernetice, procedurile de dezinformare sistemică și de influențare prin intermediul rețelelor de socializare, potrivit președintelui.
A doua schimbare anunțată de șeful statului vizează corupția din România, el subliniind că este nevoie de „atacarea frontală a fenomenului corupției”, iar SRI va trebui să se „preocupe” de acest fenomen.
„Vrem ca fenomenul corupției să fie o preocupare a Serviciului Român de Informații. Pe de altă parte, vrem ca mecanismele în care Serviciul Român de Informații se preocupă de acest fenomen să fie absolut constituționale și de demarcația între Servicii de Informații și Parchet să fie foarte bine făcut”, a precizat președintele.
Nicușor Dan a precizat că legea stabilește foarte clar în ce condiții pot fi făcute interceptările, numai în baza unui mandat de siguranță națională emis de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) sau de alți judecători, în cadrul cercetărilor penale. Conform șefului statului, SRI ar trebui să transmită datele la Parchet, atât la cerere, cât și din proprie inițiativă.
La începutul lunii iunie, președintele a anunțat că intenționează să implice SRI și în lupta împotriva evaziunii fiscale. „Am spus că avem o mare problemă legată de deficit cu marea evaziune fiscală și este nevoie ca instituțiile, inclusiv serviciile, să se preocupe de problema asta și este o discuție dacă este sau nu este nevoie să modificăm în sensul ăsta Strategia Națională de Apărare”, a precizat, pe 3 iunie, șeful statului.
Care sunt pașii următori
Următorul pas este ca președintele să convoace Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAȚ) care va analiza și aviza documentul. Consiliul Suprem de Apărare a Țării e condus de președinte și din el fac parte premierul, ministrul Apărării, ministrul de Interne, ministrul de Externe, ministrul Justiţiei, ministrul Economiei, ministrul Finanţelor, directorul SRI, directorul SIE, şeful Statului Major al Apărării, consilierul prezidențial pentru securitate naţională și secretarul CSAT.
Potrivit Administrației prezidențiale, documentul va sta 10 zile în dezbatere publică.
Ultimul pas este prezentarea în ședință publică a celor două camere reunite ale Parlamentului unde se va da votul pentru adoptarea documentului.
Potrivit legii, are un termen de cel mult 6 luni de la data depunerii jurământului pentru a prezenta în Parlament strategia naţională de apărare a ţării. Nicușor Dan a depus jurământul pe 26 mai, prin urmare data limită este 26 noiembrie.
INTERVIURILE HotNews.ro