Nicușor Dan, de la activistul civic la președintele gata să numească doi conservatori naționaliști la SRI și la SIE

Cele două nume avansate recent de președintele Nicușor Dan, avocatul Gabriel Zbârcea ca șef al SRI și diplomatul Marius-Gabriel Lazurca ca șef al SIE, sunt două propuneri conservatoare și naționaliste, în acord cu cele mai recente mișcări ale candidatului anti-sistem.

Cei mai de succes politicieni ai momentului în lume, pe care îi doare în cot când li se spune populiști, sunt adesea definiți ca fiind cei care susțin că fac ce doresc oamenii, pentru că deciziile pe care le iau restul politicienilor nu-i mai reprezintă pe oameni. 

Un studiu al profesorului Laurenz Guenther de la Universitatea din Toulouse, Franța, pune degetul pe un paradox. Partidele clasice „reprezintă bine atitudinile economice ale cetățenilor” prin acțiunile lor. Dar asta nu le folosește politicienilor tradiționali prea mult. Pentru că fractura majoră e culturală. 

În 27 de țări, inclusiv în România, „parlamentarul mediu este mai liberal din punct de vedere cultural decât alegătorul mediu național”, susține studiul.

Lacunele de reprezentare politică apar nu în politicile economice, ci în temele culturale ale societății, iar aici diferența cetățeni – politicieni este copleșitoare:

1. Apare în aproape toate problemele culturale.

2. În aproape toate țările.

3. Aproape toate partidele consacrate sunt mai liberale din punct de vedere cultural decât alegătorul mediu național. 

4. Toate grupurile demografice majore tind să fie mai conservatoare decât parlamentarii lor. Studiul este extrem de interesant, îl găsiți integral la finalul articolului.

Mișcarea lui Nicușor Dan

De pildă, la tema „autorității profesorilor în școli”, partidele tradiționale au poziția de a oferi mai multă libertate elevilor, în timp ce societatea e axată pe un discurs al restabilirii autorității profesorului. 

Când e vorba de migrație, familie, folosirea referendumurilor și alte teme non-economice, aceleași diferențe se păstrează între partidele consacrate și „voința populară”. 

Ceea ce încearcă acum Nicușor Dan e posibil să fie exact acest lucru: președintele folosește prezența la biserică, revalorizarea peisajului românesc și teme precum trecutul luptătorilor anticomuniști pentru a răspunde cultural așteptărilor publicului. El încearcă să nu ofere radicalilor de dreapta și taberei generic intitulate ”Călin Georgescu” dominația totală a temelor care țin de tradiție, apartenență și siguranță.

Ipoteza mea nu se bazează pe informații din interior, ci pe observarea unei mai vechi preocupări a establishment-ului românesc intitulat democratic de a nu lăsa liber „culoarul patriotic” pentru populiști. Asta e varianta bună, din perspectiva liberalilor. Pentru că mai există o posibilitate, înfricoșătoare, fie și prin precaritatea ei: ”patriotismul” ca aldămaș pentru extremism.

Numele pentru SRI și SIE: nu avem încă informații suficiente

Propunerile lui Nicușor Dan pentru SRI și SIE, aflate de Gândul, sunt din aceeași categorie a „noului patriotism”, despre care nu știm ce înseamnă.

În România, „patriotismul” a fost deseori folosit pentru instaurarea „naționalismului” în forma sa extremă, criminală la adresa propriilor cetățeni. Fie că s-a numit legionarismul lui Zelea Codreanu sau național-comunismului lui Ceaușescu, „patriotismul” bazat pe suspiciunea la adresa celorlalți ne-a deviat de la a fi o societate prosperă și liberă. Și a adus la putere mediocritatea declarată „patriotică”.

Suntem în fața a două propuneri neașteptate: un diplomat de carieră, cu un CV intelectual beton, Marius Gabriel-Lazurca, și un avocat dinte-o casă de succes, Gabriel Zbârcea. Nu avem încă suficiente date. Dar e datoria celui care-i propune să explice.

Abia acum oamenii vor începe să-i cunoască pe cei doi, ceea ce e obligatoriu într-o democrație, mai ales că, dacă vor ajunge șefii instituțiilor secrete, vor intra într-un regim de discreție.

Cerut de soț de soacră

Dincolo de orice dubiu, schimbarea imaginii președintelui Nicușor Dan e enormă. Primarul care a stat închis în cabinetul său câtă vreme a condus Bucureștiul a devenit candidatul care și-a mobilizat soacra să grăiască moldovenește în prime-time-ul televiziunilor. 

În fața camerelor de luat vederi și a națiunii, soacra cea înțeleaptă i-a cerut „lui Nicușor” să îi ia fata drept „nevastă cu acte”, o scenă de mare emoție în vremurile nevoii de consultanți politici inspirați din Creangă și Ispirescu.  

La biserică și în căpițele de fân 

Mai apoi, devenit președinte, Nicușor Dan nu a încetinit parcursul, ci l-a accelerat. Șeful statului și matematicianul introvert a apărut intens la slujbe bisericești, la „Festivalul lupilor” și s-a fotografiat alături de copiii săi în căpițele cu fân, promovând turismul românesc. 

Conform ziaristului Emilian Isailă, de la SpotMedia, președintele a stârnit o nemulțumire mocnită la vârful Armatei, după ce a lipsit de la Ziua Marinei, la schimb cu o slujbă la poalele Munților Făgăraș, la Sâmbăta de Sus. 

Acum câțiva ani, prezența multiplicată politic a unui președinte eploatând cadre cu lumânări ar fi deschis o dezbatere a separației stat-biserică. Dar exact teme de acest gen, culturale, sunt locurile unde partidele clasice au pierdut lupta. Și nu de acum.  

„Patriotism și tradiție”

Eduard Hellvig a fost printre primii care a spus ceva. Spre finalul mandatului său ca șef al SRI, Hellvig a avut câteva luări de poziție pe o temă care, în anii 2022-2023, nu părea de actualitate imediată.  

Într-un discurs ținut la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj în octombrie 2022, directorul SRI a avertizat că „se construiește o teză falsă, a unei dispute artificiale între identitatea națională și cea europeană sau globală”. Ce a făcut SRI și cei care au avut informațiile e o altă discuție, importantă la rându-i. 

Cu doi ani înainte ca „fenomenul Georgescu” să răvășească societatea, împrospătând o jumătate a ei și speriind o altă jumătate, tendința era cunoscută.

Încă de atunci s-a vorbit despre nevoia de un nou patriotism. Dacă lași patriotismul „să fie doar apanajul unor discursuri sau abordări extreme”, vei pierde ca societate. Când spui că ești democrat, dar ai „tendința greșită de a te îndepărta de subiecte precum patriotism sau tradiții”, din nou vei pierde, a mai spus fostul șef al SRI. Cu precizarea că, în mod normal, o societate nu discută asta predilect prin SRI.

De la fake-progresism la fake-conservatorism

Trăim o schimbare. Ani de zile, societatea te recompensa dacă te prezentai mai progresist decât erai. Nu doar în România, pretutindeni în Occident. Un recent studiu a doi profesori de la Universitatea Northwestern din Chicago a arătat că aproape 90% dintre studenți au declarat că s-au prefăcut a fi mai progresivi decât sunt în realitate pentru a avea succes academic sau social.

Această epocă a pălit. Acum este încurajată, prin vot, o atitudine mai populistă decât propria ta credință despre lume. S-a umplut planeta de lideri îndrăgostiți de arhitectura hotelurilor Trump Tower.

Dar poate că nu e cazul lui Nicușor Dan. El a plecat din USR când i s-a părut o temă inutilă cea a opoziției progresiste la „Referendumul pentru familie”. Poate că ce „joacă” în campania de imagine nu e doar un joc, ci chiar îl definește, ca un conservator civic declarat. Ce n-a spus el e că îi plac ”naționaliștii de trabuc”, așa cum au început să apară în noua Putere. Aici e o problemă.   

Studiul profesorului Laurenz Guenther: