Noile legi ale Justitiei, pe agenda de miercuri a Guvernului: Ce critici dure au atras de la asociațiile de magistrați

Guvernul are pe agenda de miercuri adoptarea noilor proiecte de legi ale Justiției. Lansate în consultare publică în luna iulie a acestui an, proiectele au fost aspru criticate de mai multe asociații de magistrați pe motiv că ar compromite toate progresele făcute în lupta anticorupţie şi împotriva crimei organizate.

Guvernul va discuta în ședința de miercuri noile proiecte ale Justiției, respectiv:

1. Proiectul privind statutul judecătorilor şi procurorilor (proiect de lege + nota de fundamentare)
2. Proiectul de lege privind organizarea judiciară (proiect de lege + nota de fundamentare)
3. Proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii (proiect de lege + nota de fundamentare)

După adoptarea de către Guvern, aceste proiecte de legi vor fi trimise spre dezbatere și adoptare în Parlament.

Noile proiecte de legi ale justiției, criticate dur de asociații de magistrați

Noile proiecte ale „legilor justiției”, puse în dezbatere publică în luna iulie de Ministerul Justiției, sunt practic actualele legi în vigoare, cu unele modificări, fiind cu totul diferite față de variantele prezentate și asumate în fața Comisiei Europene, au acuzat, în data de 26 iulie, mai multe asociații din sistemul judiciar.

Forumul Judecătorilor, Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Inițiativa pentru Justiție l-au acuzat pe Predoiu că a încălcat principiul cooperării loiale, spunând că „partenerii europeni au fost înșelați fără niciun fel de reținere într-un joc insidios și interminabil”.

Acestea spun că, deși Guvernul României s-a angajat să asigure armonizarea legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea Justiţiei în acord cu principiile din instrumentele internaţionale ratificate de România, precum şi cu luarea în considerare a tuturor recomandărilor formulate în cadrul mecanismelor europene (MCV, GRECO, Comisia de la Veneţia, Raportul CE privind statul de drept) şi ale deciziilor CCR, noile proiecte „mențin aceleași dispoziții retrograde și blochează orice fel de reformă”:

„De facto, prin aceste proiecte, se compromit toate progresele făcute de România în lupta anticorupţie şi împotriva crimei organizate şi se încearcă controlarea activităţii celor două parchete specializate de factorul politic, prin intermediul Procurorului General al României, care este numit eminamente politic.
Rămâne evidentă dorința puterii executive de a crea un sistem judiciar în care puterea de decizie este deținută de majoritatea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, de conducerea Ministerului Public și de președinții de instanțe, cu caracter discreționar și cu ignorarea participării colegiale la luarea deciziilor de interes.
Practic, prin aceste legi, sistemul judiciar cunoaşte un regres inacceptabil, independenţa sa fiind în mod serios pusă în pericol, deși garanțiile de independență privind judecătorii asigurate la momentul aderării la Uniunea Europeană ar fi trebuit să rămână intangibile ulterior aderării, astfel cum CJUE a stabilit deja prin Hotărârea din 20 aprilie 2021, pronunțată în cauza Repubblika, C‑896/19”.

Reacția Ministerului condus de Cătălin Predoiu, la criticile privind legile Justiției

Ministerul Justiției a răspuns în 28 iulie criticilor asociațiilor de magistrați potrivit cărora în proiectele de modificare a legilor justiției trimise recent CSM se mențin aproape toate modificările nocive criticate de organismele internaționale în ultimii ani, în pofida angajamentelor luate în fața Comisiei Europene.

Instituția a răspuns și acuzațiilor aduse de asociațiile magistraților conform cărora ar fi transmis la CSM alte proiecte de lege față de cele prezentate Comisiei Europene, în luna iunie.

„După cum a fost repetat precizat, Ministerul Justiției a reinițiat pregătirea proiectelor în ianuarie 2022, legile fiind puse în dezbatere publică inițial în 2020, septembrie.
Ministerul Justiției a fost pregătit să inițieze procedurile de avizare la nivelul CSM încă din luna aprilie a anului curent și ulterior în luna mai, după consultări cu Comisia Europeană. În urma numeroaselor semnale primite inclusiv din partea asociațiilor profesionale ale judecătorilor și procurorilor, ministerul a prelungit calendarul de dezbateri publice pentru a analiza amendamentele primite în cursul lunii mai din partea sistemului judiciar și a societății civile. Avizarea ministerială a fost efectuată cu celeritate și promptitudine din partea celorlalte ministere, pe parcursul a 3 – 4 zile, în luna iulie.
Prin urmare, momentul inițierii procedurii de avizare la CSM a fost consecința logică și directă a prelungirii dezbaterilor publice, tocmai în urma semnalelor primite din sistemul judiciar”, susține Ministerul Justiției.

În legătură cu conținutul proiectelor, instituția condusă de Cătălin Predoiu spune că, din septembrie 2020 și până la zi, proiectele au suferit numeroase ajustări în urma propunerilor primite succesiv din partea sistemului judiciar, în principal. La fel s-a întâmplat și după consultările cu Comisia Europeană:

„Diferențele punctuale între conținutul proiectelor la momentul încheierii consultării cu Comisia Europeană și cel de la momentul sesizării CSM pentru aviz sunt consecința logică a primirii unor amendamente ulterioare în ultima rundă de dezbateri publice.
Ministerul a avut de ales între a păstra neschimbate proiectele, ignorând amendamentele primite, cu consecința golirii de conținut a dezbaterii publice, care ar fi devenit doar un exercițiu formal, și a primi amendamentele considerate binevenite, cu consecința firească a modificării proiectelor în urma includerii amendamentelor primite.
Cu titlu de exemplu, Ministerul Justiției a acceptat și preluat multe din amendamentele primite inclusiv de la Ministerul Public, CSM Secția pentru procurori, DNA și DIICOT. Pe de altă parte, din procesul de consultare nu poate fi exclus chiar inițiatorul proiectului, respectiv Ministerul, care, la rândul său, are totala libertate potrivit competențelor legale de a-și reevalua anumite viziuni, tocmai ca urmare a amendamentelor primite și nu numai.
Ministerul Justiției este conștient de faptul că este obiectiv imposibil de întrunit un consens asupra proiectelor în urma unor consultări care au inclus pe parcurs luarea în considerare a unor opinii și amendamente primite sau extrase din pozițiile exprimate de-a lungul vremii de către numeroase instituții, respectiv CSM Secția pentru judecători, CSM Secția pentru procurori, 6 asociații profesionale ale judecătorilor și procurorilor, instanțe, parchete, grupuri de judecători și procurori, grefieri, sindicate profesionale, organizații neguvernamentale din România, jurisprudența ÎCCJ, CCR, precum și Comisia Europeană (rapoarte MCV și consultări în 2022), Comisia de la Veneția (avize precedente), decizii ale CJUE, decizii ale CEDO etc.
Ministerul Justiției este conștient de faptul că forma și conținutul proiectelor pot și probabil vor mai suferi modificări în cadrul procedurii de avizare de către CSM, aprobării de către Guvern și adoptării lor ca legi de către Parlament”.

Ministerul Justiției a mai susținut că, indiferent de speculații, intențiile sunt în sensul realizării unor proiecte care să asigure nu numai independența Justiției, ci și o eficiență mai bună a funcționării acesteia, un sistem de echilibru și verificări”.

Noile legi ale Justitiei, pe agenda de miercuri a Guvernului: Ce critici dure au atras de la asociațiile de magistrați

Noile proiecte de legi ale justiției, criticate dur de asociații de magistrați

Reacția Ministerului condus de Cătălin Predoiu, la criticile privind legile Justiției

VIDEO “Vrem să aducem mai mult decât vindecare pacienților noștri”. Cum reconfigurează MedLife, cu ajutorul culturii, conceptul de spital

#medicibuni Prof. dr. Tiberiu Bratu, chirurg plastician MedLife: „Este moda sânilor mici, dar noi nu ne luăm după modă. Orice operație estetică se face dacă este nevoie”

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”