Nou puci militar în Africa: Gărzile prezidențiale l-au luat ostatic pe președintele Mohamed Bazoum, cel mai apropiat aliat al Occidentului în Sahel

Gărzile prezidențiale îl țineau captiv miercuri pe președintele Nigerului Mohamed Bazoum în interiorul reședinței sale oficiale din capitala Niamey într-o nouă rebeliune militară care amenință să tulbure echilibrul de putere în Africa, relatează Reuters.

Uniunea Africană și blocul regional ECOWAS al țărilor din Africa de Vest au condamnat ceea ce au descris drept o tentativă de lovitură de stat, cerând liderilor complotiștilor să dispună eliberarea lui Bazoum și întoarcerea soldaților în cazărmi.

Statele Unite au îndemnat la rândul lor la eliberarea președintelui, la fel ca Uniunea Europeană și Organizația Națiunilor Unite, acestea condamnând rebeliunea și afirmând că urmăresc cu îngrijorare evoluția situației.

Deocamdată nu este clar cine este în control în Niger.

Patrice Talon, președintele Beninului învecinat, a declarat că se află în drum spre Niger pentru a evalua situația după ce s-a întâlnit cu președintele ECOWAS, Bola Tinubu, și președintele Nigeriei.

„Toate mijloacele vor fi folosite, dacă este necesar, pentru a restabili ordinea constituțională în Nigeria, dar ideal ar fi ca totul să fie făcut în pace și armonie”, le-a spus Talon reporterilor, lăsând de înțeles că ar putea ordona o intervenție militară în țara vecină pentru a pune capăt revoltei.

Ce se știe până acum despre rebeliunea militară din Niger

Mai devreme în cursul zilei de miercuri președinția Nigerului a postat un comunicat pe site-ul său, afirmând că gărzile prezidențiale au inițiat o mișcare „anti-republicană” și că acțiunea lor începută dimineața „este în zadar”. Comunicatul a fost ulterior șters.

Informațiile apărute miercuri dimineața sugerau că gărzile lui Bazoum au tăiat accesul la palatul prezidențial și l-au blocat pe șeful statului în interiorul său, provocând îngrijorări cu privire la o posibilă a șaptea răsturnare de regim în Africa în urma unei lovituri de stat în doar 3 ani.

„Președintele Republicii și familia sa sunt bine”, au anunțat ulterior paginile de social media ale președinției în jurul după-amiezii, fără a oferi detalii suplimentare.

Un consilier din cadrul administrației prezidențiale a declarat pentru Reuters sub condiția anonimității că între tabăra lui Bazoum și membrii gărzii prezidențiale se duc negocieri, dar deocamdată nu este clar ce revendică militarii.

Un oficial al UE a confirmat ulterior că în interiorul palatului prezidențial au loc negocieri, afirmând de asemenea că lideri ai blocului comunitar au vorbit de două ori cu președintele Bazoum în cursul zilei.

Oficialul european a spus de asemenea că Bazoum se află la reședința oficială cu familia sa, palatul prezidențial fiind înconjurat de membrii gărzii sale.

Se pare că soldații rebeli ar fi preluat controlul asupra drumurilor de acces care duc la televiziunea publică națională, programul obișnuit al acesteia fiind întrerupt pentru a difuza toată ziua concerte și filme.

Mulțimi de susținători ai președintelui s-au adunat în fața parlamentului din Niamey pentru a cere eliberarea sa, aceștia fiind însă dispersați de poliție. Deocamdată nu este clar în ce măsură poliția colaborează cu militarii rebeli sau dacă și alte forțe de ordine și securitate aveau cunoștință de declanșarea puciului.

Puciul din Niger provoacă îngrijorări majore în cancelariile occidentale

O preluare a puterii de către un grup rebel în fosta colonie franceză ar putea complica și mai mult eforturile Occidentului de a ajuta țările din regiunea Sahel să lupte împotriva unei insurgențe jihadiste care s-a extins din Mali în țările vecine în ultimul deceniu.

Nigerul a devenit un aliat cheie al puterilor occidentale în lupta împotriva insurgenței însă se confruntă cu tensiuni tot mai mari cu noile junte militare din Mali și Burkina Faso.

Nigerul este de asemenea un aliat cheie al Uniunii Europene în tentativele blocului comunitar de a opri fluxurile de migranți din Africa Subsahariană.

Anul trecut Franța și-a transferat în Niger trupele din Mali, după ce relațiile Parisului cu junta militară condusă de generalul colonelul Assimi Goita s-au prăbușit. Puterea europeană și-a retras de asemenea forțele speciale și din Burkina Faso pe fondul unor tensiuni similare.

Statele Unite estimează că au cheltuit în jur de 500 de milioane de dolari începând cu 2012 pentru a ajuta Nigerul să își consolideze securitatea.

„Bazoum a fost singura speranță a Occidentului în regiunea Sahel. Franța, SUA și UE și-au cheltuit majoritatea resurselor alocate pentru această regiune în vederea întăririi Nigerului și a forțelor sale de securitate”, afirmă Ulf Laessing, șeful programului pentru Sahel din cadrul think tank-ului Konrad-Adenauer-Stiftung din Germania.

El a avertizat că, la fel ca în cazul Mali, o lovitură de stat ar oferi Rusiei și altor actori ocazia să își extindă influența în regiune.

Nigerul a dejucat o altă tentativă de lovitură de stat în martie 2021, când o unitate militară a încercat să captureze palatul prezidențial cu câteva zile înainte de învestirea lui Bazoum în funcție.

Alegerea acestuia în funcția de președinte a reprezentat prima transferare democratică a puterii într-o țară care a trecut prin patru rebeliuni militare din momentul obținerii independenței față de Franța în 1960.