Noua Caledonie votează duminică într-un referendum privind independenţa de Franţa

Noua Caledonie, teritoriu francez cu 270.000 de locuitori din Pacific, urmează să decidă la un referendum care are loc duminică dacă doreşte să rămână în cadrul Franţei – scenariul cel mai probabil – sau dacă alege independenţa, relatează Agerpres.

Aproape 175.000 de locuitori cu drept de vot din arhipelagul care aparţine Franţei din 1853 şi dispune de importante rezerve de nichel trebuie să se pronunţe dacă vor ca „Noua Caledonie să devină pe deplin suverană şi independentă”.

Iminenţa scrutinului era puţin vizibilă vineri în capitala Noumea şi în împrejurimile sale, unde trăieşte două treimi din populaţie.

Sondajele prevăd victoria lui „nu”, în proporţie de 63% până la 75%.

Într-o vizită efectuată în iunie în teritoriu, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că „Franţa nu va mai fi la fel fără Noua Caledonie”, insistând însă că nu intenţionează să ia partea nimănui, într-un discurs susţinut la 20 de ani după acordul de la Noumea, din 1998, care a pus capăt violenţelor şi a dat startul unui proces de decolonizare în etape, deschizând calea unui referendum pentru autodeterminare.

Emmanuel Macron a fost primul preşedinte francez care s-a deplasat pe insula Ouvea, în estul arhipelagului, scena unor confruntări soldate cu victime între militanţi separatişti şi militari francezi. La 5 mai 1988, armata franceză a luat cu asalt grota Ouvea (în estul arhipelagului), unde jandarmi erau ţinuţi ostatici de militanţi secesionişti, asalt care s-a soldat cu moartea a 21 de oameni, doi militari şi 19 militanţi pentru independenţă kanak, dintre care unii au fost executaţi sumar.

Potrivit acordului de la Noumea, dacă va câştiga „nu”, se vor mai putea desfăşura încă două referendumuri în următorii patru ani.