Noutati editoriale la editura Herald

„Tabula Smaragdina” de HERMES TRISMEGISTUS

Tabula Smaragdina

Numele Hermes pare sa fi fost considerat in cursul secolului al III-lea d.H. si al urmatoarelor un pseudonim convenabil pen­tru a fi pus in fruntea numeroaselor scrieri sincretice in care se cauta imbinarea filozofiei neoplatonice cu iudaismul lui Philon si cu doctrina kabbalista. Unele dintre aceste scrieri hermetice pseudo­epigrafice au ajuns pana la noi in originalul grecesc.

Altele au supravietuit in traduceri latine sau arabe. Insa cea mai mare parte dintre ele pare sa se fi pierdut. Lucrarile atribuite lui Hermes Trismegistos, care sunt cel mai bine cunoscute si in afara de orice discutie, au fost cuprinse intr-o culegere numita generic Corpus Hermeticum. Zosima, un alchimist alexandrin din sec. al III-lea d.H., cunostea textul Poimandrēs iar Sf.

Augustin face referire la Asclepios, singurul dialog care exista intr-o traducere latina.

Despre autor:

Grecii il desemnau pe zeul egiptean Thoth cu numele atat de sugestiv si plin de semnificatii de Hermes Mercurius Trismegistos. Se credea ca el se afla la originea a tot ceea ce zamisleste mintea omeneasca. De aceea era adorat in calitate de cre­ator al tuturor artelor si stiintelor. Era considerat inven­tatorul hieroglifelor. Hermes era numit de catre egipteni Tat, Taut, Thoth.

Se consi­dera indeobste ca da­to­rita invataturii si abilitatii sale, admirandu-i totodata priceperea exceptionala in arte si stiinte, poporul i-a dat numele de Trismegistos sau „Cel de trei ori mare”. Thoth – sau cel numit cu diverse apelative, ca Tat, Tot, Taut, Thoth, si reprezentat ca un personaj cu cap de ibis – era sfetnicul si prietenul lui Osiris. Aceasta ne-o spu­ne Diodorus Siculus.

El a fost insarcinat de catre Osiris sa o sfatuiasca pe Isis in guvernarea tarii, atunci cand Osiris a plecat sa regenereze pamantul si sa civilizeze popoarele.

De acelasi autor:

Corpus Hermeticum | Tabula Smaragdina |

„Pitagora si Misteriile Antichitatii” de JEAN MALLINGER

Pitagora si Misteriile Antichitatii

Azi, ca si in vechime, omul vrea sa cunoasca taina pro­priului sau destin; se intreaba, ca si predecesorii lui, care va fi soarta sufletului sau dupa ce isi va fi abandonat fragilul invelis.

Sau, impins de un altruism veritabil, el doreste sa descopere temeiurile si conditiile armoniei sociale si fericirii universale, pe care spera sa o sincronizeze intr-o zi cu desavarsita oranduire a lumilor.

La Pitagora vom gasi raspunsuri la multe din aceste in­trebari, pentru ca el este in acelasi timp filosof si geometru, legis­lator si teoretician al Numerelor, psiholog si astronom, fizi­cian si moralist.

Daca descoperirile matematice ale Maestrului din Samos sunt bine cunoscute si daca toata lumea a citit transcendentul mesaj etic pe care il constituie Versurile de aur, rolul sau in ras­pandirea Misteriilor Traditionale si in revelarea lor a ramas, in mare parte, necunoscut.

Despre autor:

Profesor, avocat, scriitor, Jean Mallinger (1904-1982) este un cunoscut specialist in doctrinele esoterice ale Antichitatii. Scrierile sale asupra principalelor Misterii si in special asupra gindirii pitagoreice au adus serioase contributii la intelegerea surselor esoterismului occidental.