„Nu accept verdictul”. După condamnarea la închisoare, liderul sârbilor din Bosnia spune că va cere ajutorul lui Putin și îi va scrie și lui Trump

Liderul politic al sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, a promis vineri că va sfida decizia Curţii de Apel din Bosnia-Herţegovina care a confirmat condamnarea sa la închisoare şi a declarat că va cere ajutor atât din partea Rusiei, cât şi a preşedintelui american Donald Trump, relatează Reuters și Agerpres.

Curtea de Apel a confirmat vineri condamnarea lui Dodik, preşedintele Republicii Srpska (RS, entitatea sârbă din Bosnia), la un an de închisoare şi şase ani de interdicţie de exercitare a unei funcţii publice pentru nerespectarea deciziilor luate de Înaltul Reprezentant numit de comunitatea internaţională, însărcinat cu aplicarea acordului de pace din 1995 şi al cărui rol este de a împiedica Bosnia multietnică să alunece înapoi într-un război civil.

Dodik le-a spus jurnaliştilor că va continua să lucreze.

„Nu accept verdictul”, a declarat el. „Voi cere ajutorul Rusiei şi voi scrie o scrisoare administraţiei SUA”, a adăugat Dodik.

El a spus că le va cere asociaţilor săi să nu comunice cu ambasadorii Uniunii Europene, care dispune de o forţă de menţinere a păcii în Bosnia-Herţegovina pentru a asigura stabilitatea în ţară şi care a desfăşurat noi forţe pe parcursul crizei.

Citește și

Liderul sârbilor din Bosnia, Milorad Dodik, s-a predat justiţiei. Mandatul său de arestare a fost anulat

Sentinţa, pronunţată împotriva lui Dodik în februarie pentru sfidarea Curţii Constituţionale, precum şi a emisarului pentru pace, include şi o pedeapsă de un an de închisoare care, conform sistemului juridic al Bosniei, poate fi eventual schimbată cu o condamnare la plata unei amenzi.

Avocatul său, Goran Bubic, a declarat că echipa sa va ataca la Curtea Constituţională decizia de vineri a Curţii de Apel şi va solicita o amânare temporară a implementării verdictului în aşteptarea deciziei acesteia.

Condamnarea lui Dodik din februarie a stârnit revolte în Republica Srpska, declanşând cea mai gravă criză politică din Bosnia de la conflictul interetnic din perioada 1992-1995, în care au murit circa 100.000 de oameni.