„Nu negociem”. Anunț sec de la Teheran, deși Trump a spus altceva

Teheranul a transmis luni că în prezent nu au loc negocieri cu Statele Unite și că nu există planuri pentru vreo întâlnire, contrazicând astfel declarațiile președintelui american Donald Trump, care dăduse asigurări că tratativele urmau să aibă loc în cursul după-amiezii după anularea unui atac masiv planificat, scrie Reuters.

În weekend, Trump a reluat un tipar care s-a conturat pe parcursul ultimelor cinci luni: anunțarea unor planuri de „atacuri masive” asupra Iranului, pentru a le anula apoi în ultimul moment.

„Aș prefera să închei un acord? Nu vreau să omor oameni”, a spus Trump duminică, la bordul avionului Air Force One.

„Acum, ceea ce facem este să discutăm cu ei, sub forma unor negocieri. Acestea încep mâine (luni, n.r.) după-amiază”, a adăugat liderul american, fără a preciza locul de desfășurare sau participanții la aceste tratative.

Trump a afirmat că a renunţat la noi atacuri, „la un nivel (…) de forţă şi putere nemaiîntâlnit de la cel de-al Doilea Război Mondial”, la cererea ţărilor din regiune, cu condiţia ca un acord cu Teheranul să fie încheiat rapid, în special cu privire la Strâmtoarea Ormuz. „Liniile generale au fost convenite”, a mai spus el, fără a oferi mai multe detalii suplimentare.

Conform agenţiei oficiale de presă saudite, Trump a purtat o conversaţie telefonică cu prinţul moştenitor Mohamed bin Salman, un aliat-cheie în regiune, care l-a îndemnat să „acorde prioritate dialogului pentru a reduce tensiunile”.

Potrivit presei americane, Washingtonul avea în vedere noi bombardamente masive în cursul weekendului. CBS News a menţionat, în special, posibilitatea unor atacuri împotriva rafinăriilor de petrol şi a centralelor electrice, conduse atât de Statele Unite, cât şi de Israel, ceea ce ar fi reprezentat o premieră în ultimele două luni.

Anunțul Teheranului

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe de la Teheran, Esmail Baghaei, a respins această afirmație, spunând că nu au loc negocieri cu Statele Unite și că nu sunt programate întâlniri. Iranul nu are în plan să găzduiască delegații străine sau să trimită negociatori în străinătate în zilele următoare, a spus el.

„Nu negociem cu Statele Unite în acest moment”, a declarat Baghaei, într-o conferință de presă.

„Negociem cu Omanul pentru a asigura trecerea prin Strâmtoarea Ormuz”, a precizat purtătorul de cuvânt.

El a adăugat că toți negociatorii iranieni se află în prezent în țară, cu excepția ministrului de Externe Abbas Araqchi, care se află într-un pelerinaj religios în Irak. Singurele discuții în derulare, a insistat el, sunt cele cu Omanul privind gestionarea Strâmtorii Hormuz.

O sursă iraniană de rang înalt a precizat pentru Reuters că nu sunt planificate discuții și că Araqchi nu va fi disponibil cel puțin până la sfârșitul săptămânii.

Tratative pentru Ormuz

Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe a indicat că discuțiile cu Omanul se concentrează pe ajungerea la un acord privind o rută care să garanteze trecerea în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz.

„Aceste negocieri sunt bilaterale între două state riverane. Altele pot juca un rol constructiv sau distructiv în acest proces, dar problema este între Iran și Oman”, a precizat Baghaei.

Diplomatul iranian a reiterat că un acord privind o rută sigură pentru navigația prin Strâmtoarea Ormuz este o „condiție necesară” pentru redeschiderea acesteia, „dar nu una suficientă”.

Baghaei a avertizat că nu vor exista schimbări semnificative în ceea ce privește strâmtoarea atât timp cât, potrivit declarațiilor lui, „ostilitatea Statelor Unite”, blocada maritimă asupra porturilor Iranului, agresiunea militară americană și răzgândirea Washingtonului continuă.

Duminică, Araghchi a declarat că țara lui face progrese cu Omanul către faza finală a negocierilor privind viitoarea gestionare a Strâmtorii Ormuz, în cadrul căreia se urmărește stabilirea unei noi rute de transport maritim. Cu toate acestea, el a afirmat că acordul nu este legat de redeschiderea sau închiderea acestui culoar maritim strategic, potrivit AFP, EFE și Agerpres.

Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzita o cincime din petrolul mondial înainte de războiul dintre Iran, Statele Unite și Israel, a devenit unul dintre principalele puncte de tensiune din conflict.

Republica Islamică a anunțat că închide din nou strâmtoarea pe 12 iulie, după ce Washingtonul a lansat atacuri aeriene împotriva teritoriului iranian ca răspuns la atacurile Teheranului asupra navelor comerciale care încercau să traverseze ruta propusă de Oman.

Statele Unite au reinstaurat, de asemenea, blocada navală asupra navelor și porturilor iraniene din zonă.

Un model recurent

Evoluțiile de luni par să se încadreze într-un pattern care s-a conturat de când Trump a lansat „Operațiunea Epic Fury” alături de Israel, în urmă cu mai bine de cinci luni. În mai multe rânduri, Trump a amenințat cu acțiuni militare, pentru ca ulterior să invoce contactele diplomatice drept motiv al renunțării la acestea.

Iranul, însă, a respins public negocierile cu Washingtonul de când memorandumul de înțelegere din iunie, menit să pună capăt conflictului, a eșuat la începutul lunii iulie.

Trump nu a reușit încă să-și atingă obiectivele pe care și le-a stabilit la începutul conflictului: desființarea programului nuclear al Iranului, limitarea capacității acestuia de a ataca rivalii regionali și crearea condițiilor necesare pentru ca iranienii să-și răstoarne conducătorii clericali, remarcă Reuters.

Escaladările repetate ale SUA au fost întâmpinate cu răspunsuri tot mai intense din partea Iranului împotriva forțelor americane din regiune, a aliaților arabi ai Washingtonului din Golf și a transportului maritim, fiecare dintre acestea încheindu-se de fiecare dată cu un pas în spate făcut de Trump.

Disputa privind Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct central de controversă. Washingtonul susține că memorandumul din iunie impunea Iranului să deschidă această cale navigabilă de importanță strategică, în timp ce Teheranul susține că textul îi păstra în mod explicit autoritatea asupra traficului maritim.

Acest lucru ar conferi Teheranului o influență mai mare asupra strâmtorii decât înainte de război, un rezultat care ar fi probabil perceput ca un eșec semnificativ pentru Trump.

Până în prezent, Statele Unite nu au reușit să oblige Iranul să renunțe la controlul asupra căii navigabile, ceea ce a dus la creșterea prețurilor mondiale ale petrolului și la majorarea prețurilor la benzină în Statele Unite, un aspect delicat din punct de vedere politic pentru administrația republicană.

Prețurile petrolului au scăzut luni, după ultima decizie a lui Trump de a se abține de la acțiuni militare, contractele futures pe țițeiul Brent înregistrând o scădere de peste 4%, până la aproximativ 84 de dolari pe baril.

În cel mai recent incident semnalat în strâmtoare, organismul britanic de securitate maritimă UKMTO a anunțat, în cursul nopții, că comandantul unei nave a raportat o explozie în apă, în apropierea navei. Nicio persoană nu a fost rănită.