Numărul 2 din AUR acuză Guvernul că a prezentat date false despre deficit: „Dacă mâine se reduc încasările de la UE, statul român va fi în colaps”

Președintele Consiliului Național de Conducere (CNC) al AUR, senatorul Petrișor Peiu, acuză că atât deficitul bugetar din 2024, când premier era Ciolacu, cât și deficitul bugetar pe 2025 al actualui premier „sunt mincinoase”. Peiu, care este economist, susține că Guvernul minte intenționat atunci când anunță deficitul, pentru că este cel „calculat pe numerar, nu cel real”. 

Petrișor Peiu susține că Guvernul Bolojan exclude raportarea la plățile pe care trebuia să le facă și nu le-a făcut atunci când prezintă deficitul „calculat pe numerar”.

„De exemplu, numai către furnizorii de gaze și electricitate, guvernul are o datorie de aproximativ 9 miliarde de lei, ca urmare a schemei de plafonare și compensare, iar concediile medicale se plătesc cu 2 ani întârziere”, afirmă senatorul AUR. 

Peiu spune că „deficitul bugetar real pe 2024 (9,3% din PIB, cu 0,65% din PIB mai mare decât cel calculat pe numerar) a fost aflat de contribuabilii români abia prin martie 2025 de la Comisia Europeană, nu de la propriul guvern”. 

„Deficitul bugetar „pe numerar” în 2025 ar fi fost fix același cu cel din 2024, dacă pe 2024 nu ar fi fost încasări suplimentare de peste 6 miliarde de lei din amnistia fiscală promovată de guvernul Ciolacu înainte de alegeri. Dacă vom compara veniturile curente și cheltuielile curente ne putem îngrozi, căci veniturile curente (585 de miliarde de lei) au crescut cu 10,3% față de 2024, iar cheltuielile curente (745 de miliarde de lei) au crescut mult mai rapid, cu 12%, față de 2025. Acesta este, oameni buni, deficitul curent al țării: 160 de miliarde de lei! Restul este rezultatul fondurilor europene și a aranjamentului contabil al acestora”, a scris Petrișor Peiu miercuri, pe contul său de Facebook. 

Analiza guvernărilor Ciolacu-Bolojan, făcută de liderul AUR 

Peiu explică că veniturile la buget sunt reprezentate de impozite, TVA, accize, contribuții CAS și CASS și veniturile nefiscale. La acestea, se adaugă fondurile europene. 

„Pe 2025, fondurile de la UE  au fost: 40 de miliarde de lei plăți efectuate de guvern și pre-finanțări plus 10 miliarde de lei pentru perioada 2014-2020 plus 23 de miliarde de lei din PNRR plus încă 3,3 miliarde de lei plăți diverse de la UE. În total, 75 de miliarde de lei, cu 24,5 miliarde de lei mai mult decât în 2024”, a scris Peiu. 

El explică și că la capitolul cheltuieli statul român are următoarele categorii: salariile bugetarilor, dobânzile pentru împrumuturile luate, cheltuielile de funcționare ale statului, pensiile, alocațiile, voucherele și alte forme de asistență socială, plus alte tipuri de subvenții. 

„Pentru a concluziona: în 2025 guvernul a beneficiat de 24,5 miliarde de lei în plus față de 2024 de la UE, dar a cheltuit doar 16 miliarde de lei în plus față de 2024. Ca rezultat al economiei, reținem că putem vorbi de o stagnare, dacă nu chiar de recesiune căci avem o creștere a PIB-ului nominal de aproximativ 9%, datorat integral inflației (peste 9%)”, spune Peiu.

Petrișor Peiu: Creșterea TVA nu s-a văzut deloc în creșterea încasărilor statului

Senatorul AUR spune că veniturile din TVA au crescut în 2025 cu 10,7%, adică în „linie cu inflația”: „Deci creșterea TVA cu 2 puncte procentuale nu s-a «văzut» deloc în creșterea încasărilor”. 

„Au crescut, în schimb, veniturile din impozitele directe, ca efect al eliminării facilităților (cu 20% cele pe venit) și al limitării regimului de microîntreprindere (cu 14,4% cele impozitele pe profit); de asemenea, contribuțiile au crescut cu 10%, tot ca urmare a eliminării facilităților fiscale”, precizează politicianul. 

Ce cheltuieli ale statului au crescut în 2025 

Concluzia dată de Peiu este că, într-adevăr, creșterile de impozite directe au avut efect, însă cele de TVA și accize au dus la scăderea încasărilor, pentru că „s-a inhibat consumul”. 

„Cheltuielile cu asistența socială (pensii, alocații, vouchere, etc) au crescut cu 12%, ca urmare a legii pensiilor din septembrie 2024, cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut marginal (doar cu 2%), ca urmare a reducerii majore de posturi din educație, iar creșterea cheltuielilor cu bunuri și servicii este mai mică decât rata inflației. Avem, în schimb, o creștere majoră, cu 14 miliarde de lei, a cheltuielilor cu dobânzile! Pe 2025 s-au cheltuit 51 de miliarde de lei doar pentru plata dobânzilor, în 2026 vom plăti 60 de miliarde de lei pentru dobânzi”, afirmă Peiu. 

Peiu concluzionează și spune că „rezultatul financiar” al României depinde „exclusiv de bunăvoința Comisiei Europene”: „Aparenta îmbunătățire a deficitului bugetar «pe numerar» se datorează exclusiv manipulării fondurilor europene și a faptului că i s-a dat guvernului o gură de aer uriașă de peste 24 de miliarde de lei direct ca un favor, căci România nu îndeplinea condițiile pentru încasarea acestor sume”. 

„Veniturile curente ale statului cresc mai încet decât cheltuielile curente, deci statul funcționează, în continuare, cu costuri pe care nu și le permite. Dacă mâine se reduc încasările de la UE, statul român va fi în colaps, fără nicio șansă de ieșire”, a mai scris Petrișor Peiu.