O asociație a procurorilor cere modificarea procedurii de numire în funcțiile de conducere a marilor parchete: Mecanismele de decizie discreționară nu constituie o garanție

Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) afirmă că mecanismele de decizie discreționară a numirii procurorilor șefi nu pot constitui o garanție suficientă în privința criteriilor exclusive de profesionalism și meritocrație care ar trebui urmărite în această procedură.

AMASP cere, într-un comunicat de presă, modificarea procedurii de numire în funcțiile de conducere din Ministerul Public prin indicarea concretă a profilului candidatului, a condițiilor de participare și prin punctarea fiecărui criteriu în mod transparent, fiind esențial ca aceleași aspecte să fie avute în vedere atât în procesul de selecție inițial, cât și în momentul avizării propunerilor.

Procurorii invocă raportul MCV din 2017 în care se recomandă punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția. Dincolo de experiența dovedită, precizează ei, trebuie respectate avizele CSM.

Observațiile AMASP în urma procedurii de selecție a procurorilor șefi:

• Ministrul justiției a solicitat și obținut de la Secția pentru procurori a CSM desemnarea unui magistrat, pe lângă cel desemnat de Consiliul Științific al INM, ambii făcând parte din comisia de interviu care a analizat prestațiile candidaților la cele mai înalte funcții din Ministerul Public, conferind astfel un plus de legitimitate procedurii, altfel una eminamente politică. Deși au existat semnale publice ca membrii comisiei nu au recomandat ministrului unii dintre candidații propuși ulterior, domnul Cătălin Predoiu a nuanțat prezența magistraților în comisii, despre care a afirmat că s-au aflat acolo doar pentru a pune întrebări. Deși AMASP a adresat întrebări pe această temă, răspunsul primit la data de 20.02.2020 este unul pur formal, care reia și explicațiile publice ale ministrului Justiției. Pe de altă parte, ministerul nu a făcut public nici profilul candidatului, nici suma de condiții care se doreau a fi îndeplinite pentru a satisface condițiile de accedere la aceste funcții, nici proiectele de management ale tuturor candidaților. În aceste condiții, deși procesul de selecție la nivelul Ministerului Justiției a presupus constituirea unei comisii formată din profesioniști din domeniul juridic, de management și psihologie, o analiză a proiectelor și punctarea criteriilor expuse public la demararea procedurii, demersul este unul golit de conținut în cazul în care decizia finală nu ia în calcul notările comisiei sau criteriile stabilite, fiind în realitate discreționară.
• După susținerea interviurilor în fața Secției pentru procurori a CSM, doi dintre cei trei candidați propuși de ministrul Justiției nu au primit aviz favorabil, consultativ de altfel. În aceeași manieră utilizată de ministrul Justiției, deși nu era titularul desfășurării procedurii de numire, ci era indicat de lege sa facă o analiză tehnică a pregătirii candidaților, nici Secția pentru procurori nu a indicat foarte clar care ar trebui sa fie rigorile la care candidații ar trebui să facă față și care erau criteriile utilizate pentru evaluarea candidaților, astfel încât să fie evitate discuțiile privind existența unor aprecieri pur subiective și utilizarea unui standard dublu în evaluarea propunerilor. În ciuda promisiunilor de respectare a recomandărilor mecanismului de cooperare si verificare, precum și a celor formulate de comisia de la Veneția si GRECO, ministrul Justiției a insistat în susținerea propunerilor și le-a trimis Președintelui României, pentru emiterea decretelor de numire. În aceeași manieră, dar susținând că ”a ținut cont de avizele CSM”, așa cum cereau recomandările MCV, președintele a emis decretele de numire la data de 20.02.2020, catalogând, însă, avizele CSM ca fiind ”superficiale”.