O carte despre unul dintre fondatorii poporului român impresionează Spania. „Ne-ar plăcea de Împăratul Traian astăzi? Era un om cu picioarele pe pământ” / De ce a aruncat pe trepte capul lui Decebal

O biografie detaliată și extrem de serioasă, dar cu multe elemente de atracție, despre viața lui Marcus Ulpius Traian a apărut recent în Spania, scrisă de istoricul David Soria. Se numește „Traian, cel mai bun împărat”, și în carte e detaliată și campania din Dacia, cu multe elemente interesante despre daci și romani.

,,Traian, împăratul roman care a purtat războaie cu dacii și parții (n.r.din Imperiul Part) — mari puteri ale lumii antice, comparabile cu Rusia și China din epoca modernă”, se intitulează articolul din ziarul spaniol ”El Pais”, care recenzează cartea.

Jurnalistul l-a întrebat pe istoricul David Soria, doctor în istorie antică la Universitatea din Murcia, dacă noi, cei de astăzi, l-am plăcea pe Împăratul Traian, întâlnindu-l?

„Așa cred. Potrivit surselor, era un om foarte accesibil, cu picioarele pe pământ, ușor de abordat, deloc elitist, foarte deschis. Îi plăcea să se considere un cetățean obișnuit și evita fastul și ceremonialul”, a răspuns istoricul, care i-a dedicat lui Traian cartea de 700 de pagini, extrem de informativă, potrivit opiniilor specialiștilor din Spania.

Autorul dă și un exemplu al felului de a fi al Împăratului Traian.

”Traian nu voia să fie curtat”

„Când a sosit la Roma în anul 99 d.Hr., după ce fusese proclamat împărat cu un an înainte, și-a lăsat escorta personală în urmă, alegând să intre nu într-un car de paradă sau într-o lectică, ci pe jos. Nu a așteptat ca senatorii să iasă să-l salute, ci s-a dus el să-i caute și le-a vorbit fiecăruia în parte, fără vreo formalitate. Nu voia să fie curtat. Era energic, dar nu dur, uneori prea direct — aproape abrupt — dintr-un exces de sinceritate. Recunoștea talentul, accepta sfaturi și suporta bine critica. Ne-ar fi plăcut de el, da”, a spus istoricul David Soria.

Născut în ceea ce astăzi este Spania (Traian s-a născut în Italica, lângă actuala Sevillia, în anul 53 d.Hr.), Traian are adânci reverberații în istoria României. Ca împărat, ”el a mers personal mai departe decât orice magistrat sau general roman a mers vreodată sau ar fi mers vreodată”, notează autorul și a ajuns pe teritoriul vechii Dacii.

Îl citează pe istoricul român Radu Oltean

”Împreună cu Soria și Traian – și legiunile – pornim într-o aventură istorică uluitoare, de la Sarmizegetusa, capitala dacică pătată de sânge, la orașul jefuit Ctesiphon, capitala parthă, cele două centre nervoase ale două dintre marile entități politice ale vremii și rivale ale Romei – Regatul Dac și Imperiul Parth – și două orașe cucerite de Traian; de la pădurile Carpaților, unde ne așteaptă săbiile curbate mortale ale dacilor, până la deșerturile Arabiei și întinderile prăfuite ale Mesopotamiei, pentru a ajunge în cele din urmă la apele Golfului Persic”, descrie articolul din El Pais ceea ce face savoarea cărții despre Împăratul Traian. 

Dacii nu au fost deloc o pradă ușoară. Istoricul spaniol notează că ”dacii nu erau deloc armate tribale”. În caracterizarea Dacilor, Soria citează cartea ”Cucerirea romană”, 2017, de Radu Oltean.

”Dacii aveau soldați cetățeni, precum Sparta și Atena”

”Dacii aveau un nucleu de luptători profesioniști, iar armata lor era formată din soldați cetățeni, precum spartanii sau atenienii. Erau luptători foarte motivați și foarte duri, cu arme și tactici care nu erau foarte diferite de cele ale romanilor”.

,,Ei (n.r. dacii) lansau atacuri haotice ca germanii și executau chiar și testudo (n.r. formația de luptă numită ‘broasca țestoasă’). Deși exista o diferență uriașă de anvergură între regatul dac și imperiile parțian și roman, regatul dac reprezenta o amenințare majoră pentru Roma, iar Roma a evaluat acest pericol cu mare atenție. Nu mai era vorba despre transformarea Daciei într-un regat vasal, ci despre distrugerea sa completă. Traian a reușit acest lucru în totalitate”.

Capul lui Decebal aruncat pe locul pedepsirii dușmanilor Romei

Cum era armata lui Traian în război?

„În luptă, Roma era o putere brutală și înfricoșătoare, folosind teroarea ca armă de descurajare. De multe ori recurgea la masacre preventive, exterminând triburi întregi, precum Bructerii. Capul lui Decebal, regele dac (care și-a luat viața), a sfârșit aruncat pe Treptele Gemoniene, locul clasic unde ajungeau dușmanii Romei. Prestigiul Romei merge întotdeauna mână în mână cu teroarea”, scrie istoricul.

„Propaganda” de pe Columna lui Traian

Cea mai cunoscută reprezentare a armatei lui Traian este Coloana lui Traian din Roma (unde au fost îngropate cenușa sa după moartea sa în Cilicia, la întoarcerea din campania din Parția). 

Autorul celor 700 de pagini susține că felul solemn, dar nu sângeros, în care apar luptele pe Columna lui Traian de la Roma este o formă de propagandă antică. În timp ce în basoreliefurile construite în Dacia, romanii se arătau mai cruzi, în cele de acasă, războiul era mai puțin atroce. 

„Coloana este o mare piesă de propagandă pentru campania împotriva dacilor, destinată publicului din capitala Roma. Războiul este mult atenuat în comparație cu o altă reprezentare, mult mai crudă, cea a Tropaeum Traiani, din Adamclisi, România”. 

Iar sculpturile au avut grijă să reprezinte forța armatei romane.

„Este o piesă propagandistică remarcabilă, creată pentru a susține campania împotriva dacilor și destinată publicului din capitala imperiului. Imaginea războiului este considerabil atenuată, mai ales în comparație cu o altă reprezentare mult mai dură — cea a Tropaeum Traiani din Adamclisi, România.” Iar sculpturile au avut grijă să reprezinte forța armatei romane.

,,Trupele sunt redate astfel încât să poată fi ușor identificate de la distanță. Monumentul simbolizează triumful lui Traian ca mare cuceritor și succesul regimului său”, a explicat istoricul spaniol în cartea sa „Traian, cel mai bun împărat”.