O companie controversată vrea să readucă la viață o specie vânată până la extincție cu trei secole în urmă

Antilopa albastră, o specie de antilopă cu o blană gri-albăstruie cu reflexe argintii și coarne impresionante, trăia pe pajiștile de coastă din regiunea sud-vestică a Africii de Sud, până când coloniștii europeni au vânat-o până la dispariție în jurul anului 1800. O companie din Statele Unite intenționează acum să o readucă la viață, ca parte a eforturilor sale de „reînviere”, relatează Reuters.

Compania Colossal Biosciences din Dallas a anunțat joi că a adăugat antilopa albastră în portofoliul său de specii pe care vrea să le readucă la viață prin inginerie genetică. Lista include alte cinci specii: trei mamifere – mamutul lânos, lupul cumplit și lupul marsupial (cunoscut și sub denumirea de „tigrul tasmanian”- și două păsări – dodo și moa.

„Suntem de doi ani implicați în proiectul antilopei albastre și am finalizat deja câțiva pași fundamentali”, a declarat pentru Reuters Ben Lamm, directorul general și unul dintre fondatorii companiei.

„Suntem la fel de entuziasmați de modul în care tehnologia noastră poate ajuta antilopele existente astăzi. Aproximativ o treime din cele aproape 90 de specii de antilope din lume sunt amenințate sau aproape amenințate”, a adăugat el.

Apreciate pentru culoarea unică a pieilor lor, antilopele albastre au fost vânate până la dispariție la doar 34 de ani după ce specia a fost documentată științific pentru prima dată. Animalul avea aproximativ 1,2 metri înălțime la greabăn, cu coarne negre, inelate, curbate spre spate, care ajungeau la circa 56,5 cm lungime, și era mai mic decât antilopele cu care era rudă apropiată.

„Oamenii au făcut asta. Coloniștii europeni au împușcat antilopa albastră până la dispariție din regiunea Capului Horn în mai puțin de 34 de ani. Nu există nicio ambiguitate în privința cauzei și nicio ambiguitate în privința responsabilității. Dacă avem capacitatea de a îndrepta această greșeală, cred că avem obligația să o facem”, a argumentat Lamm.

Compania e aceeași care a anunțat „reînvierea” unei alte specii anul trecut

Colossal Biosciences a anunțat în aprilie 2025 nașterea a trei pui de lup modificați genetic, creați cu ajutorul ADN-ului antic obținut din rămășițe fosilizate de lupi cumpliți, un prădător din Epoca de Gheață care a dispărut în urmă cu aproximativ 13.000 de ani.

Colossal Bioscences susține că procesul utilizat pentru a-i crea a implicat editarea genelor lupului cenușiu, cea mai apropiată rudă vie a speciei dispărute, pentru a introduce trăsături ale lupului cumpliți și pentru a crea un embrion.

Specia a devenit pe larg cunoscută după ce a fost prezentată în serialul „Game of Thrones”.

Știrea privind crearea lupilor cumpliți s-a viralizat după ce compania l-a invitat pe scriitorul George R.R. Martin, autorul romanelor pe care se bazează serialul HBO, să cunoască puii.

Un anunț controversat al companiei

Însă controversele au izbucnit aproape imediat după ce Martin a publicat fotografiile cu lupii pe blogul său. Numeroși oameni de știință au contestat afirmația făcută de companie, argumentând în schimb că aceasta a creat de fapt lupi cenușii moderni, modificați genetic, și nu exemplare ale unei specii dispărută cu milenii în urmă.

De exemplu, paleogeneticianul Nic Rawlence de la Universitatea Otago, a explicat pentru BBC că ADN-ul străvechi al lupului cumplit – extras din rămășițe fosilizate – este prea degradat și deteriorat pentru a putea fi copiat sau clonat biologic.

„ADN-ul antic este ca și cum ai pune peste noapte ADN proaspăt într-un cuptor la 500 de grade. Iese fragmentat, ca niște cioburi și praf. Îl poți reconstrui, dar nu este suficient de bun pentru a face altceva cu el”, a declarat acesta.

Potrivit acestuia, echipa de „reînviere” de la Colossal Biosciences a folosit o nouă tehnologie de biologie sintetică, utilizând ADN-ul antic pentru a identifica segmente-cheie de cod care au putut fi editate în structura biologică a unui animal viu, în acest caz un lup cenușiu.

„Așadar, ceea ce a produs Colossal este un lup cenușiu, dar care are unele caracteristici asemănătoare lupului cumplit, precum un craniu mai mare și blană albă”, a spus dr. Rawlence. „Este un hibrid”, a subliniat acesta.

Ce spune Colossal Biosciences despre noua sa inițiativă

În cazul antilopei albastre, Colossal editează genele pentru o antilopă roană, cea mai apropiată rudă vie a sa.

„Suntem acum în faza de editare a genomului, în care introducem modificări și gene esențiale ale antilopei albastre în celulele antilopei roan”, a declarat Lamm pentru Reuters. „După finalizarea diferitelor modificări, următorul pas va fi utilizarea celulelor editate pentru a crea un embrion și pentru a trece la implantare. De acolo, gestația ar dura aproximativ nouă luni”, a adăugat el.

Lamm a spus că firma a folosit în principal o piele de antilopă albastră prezervată de la un mascul tânăr aflat la Muzeul Suedez de Istorie Naturală din Stockholm pentru a obține ADN.

„Am realizat, de asemenea, progrese în metodele de reproducere, inclusiv colectarea cu succes de ovule de la specii de antilope folosind tehnici avansate”, a mai spus Lamm.

Inclusiv agenția Reuters notează că, în contextul în care un număr tot mai mare de specii dispar din cauza acțiunilor umane, oamenii de știință sunt împărțiți în privința eticii încercării de a readuce la viață specii dispărute.

Alte critici la adresa companiei din Dallas vizează tocmai viabilitatea exemplarelor create în mediul natural. Unii cercetători atrag atenția că, fără instinctele naturale înnăscute, animalele create de companie nu vor putea supraviețui niciodată pe cont propriu.

„Sincer, cred că această dezbatere funcționează uneori ca o modalitate de a evita o conversație mai dificilă, și anume că conservarea, așa cum este practicată în prezent, nu câștigă. Pierdem specii mai repede decât poate face față setul nostru actual de instrumente”, susține, în schimb, Lamm.

El a mai spus pentru Reuters că lupii cumpliți creați de compania sa „se descurcă foarte bine”.

„Cei trei lupi cumpliți trăiesc într-o rezervație ecologică sigură și extinsă, de 2.000 de acri (810 hectare), care ne permite să îi monitorizăm și să îi gestionăm, oferindu-le în același timp un habitat semi-sălbatic în care să prospere”, susține acesta.