Modelul de creștere bazat pe consum finanțat din datorie și-a atins limitele, iar România riscă să piardă investiții în favoarea Bulgariei din cauza fiscalității instabile și a energiei scumpe. Așa a spus Adrian Codirlașu, președintele CFA România și profesor asociat la ASE, la conferința „Bugetul și fiscalitatea anului 2027”, organizat de redacția „Curs de Guvernare”.
Intervenția lui Codirlașu a pornit de la o întrebare: încotro ar trebui direcționați banii publici și investițiile publice ca să crească competitivitatea economiei. Răspunsul a început cu un bilanț al ultimilor ani.
„Practic, modelul economic pe care l-am folosit, adică să ne împrumutăm și să aruncăm cu banii din elicopter în consum, nu mai merge”, a spus el. Prezentarea a pus în paralel deficitele bugetare și creșterea economică. Pentru acest an, Codirlașu a anticipat o contracție: „Va fi recesiune, undeva poate spre 1%.”
„Dacă tot insistăm cu politica asta, nu o să facem decât să creștem și mai tare datoria publică și nu o să facem decât să generăm inflație”, a avertizat el.
Adrian Codirlasu. Sursa foto: arhiva personală
Despre Planul Național de Redresare și Reziliență, Codirlașu a spus că ar fi putut contribui „mult mai mult decât a contribuit” la creșterea economică. „Dacă ne uităm care a fost PNRR-ul inițial, care a fost rezultatul, cam jumătate din bani nu i-am luat. Deci aș spune că e un fel de epic fail.”
Sectoarele care justifică bani publici
IT-ul este pe primul loc printre sectoarele profitabile, a spus președintele CFA România, dar avantajul e amenințat de costul energiei. Inteligența artificială are nevoie, pe lângă cipuri, de energie ieftină, „iar noi suntem cei mai scumpi”. „Probabil ne vom irosi un atu important în IT datorită prețului foarte mare al energiei electrice”, a spus Codirlașu.
Finanțele și serviciile profesionale pot genera venituri, a adăugat el, „dar la cum impozităm, iarăși s-ar putea să ne împușcăm singuri în picior”. Agricultura aduce cea mai mică valoare adăugată. Potențial de creștere vede în schimb în procesarea agroalimentară.
Costul energiei „omoară industria”, iar industria „a tot scăzut în ultimii ani”, a spus Codirlașu. Vara aceasta ar trebui să închidă discuția despre România ca hub energetic: „Dacă până la începutul anului ăsta ne vedeam hub energetic, cred că trebuie să dispară discursul ăsta. Am văzut de fapt unde suntem cu energia.”
Ca oportunități, a enumerat industria de apărare, prin fondurile SAFE, și logistica, în contextul războiului din Ucraina și al aderării la Schengen. „La un moment dat se va termina și războiul din Ucraina și putem să contribuim și noi pe partea de logistică”, a spus el. Totuși, Ucraina „se va uita la cine sunt primii care i-au ajutat. Nu știu dacă noi suntem printre primii pe listă.”
Comparația cu Bulgaria
O bună parte din prezentare a comparat România cu Bulgaria. Codirlașu a spus că orice investitor care analizează regiunea face această comparație. Impozitul pe profit este de 16% în România și de 10% în Bulgaria. Impozitul pe dividende este de 16% în România, după mai multe modificări, și de 5% în Bulgaria, nivel neschimbat în ultimii zece ani. Contribuțiile sociale sunt plafonate în Bulgaria și neplafonate în România. În ultimii zece ani, cele patru cote principale de impozitare s-au schimbat de opt ori în România și niciodată în Bulgaria.
„Face mult mai mult sens, inclusiv pentru o companie românească, să investească în soluții de stocare în Bulgaria, nu în România”, a spus el, explicând diferența prin „fiscalitatea mult mai prietenoasă”. Codirlașu a amintit că România ar fi avut bani din PNRR pentru stocare, „dar nu i-am folosit. Și s-a văzut rezultatul în această vară.”
Diferența se vede și în costul finanțării. România se împrumută cu dobânzi „undeva la 6, 7, 7,25”, iar recent a plătit și 7,75%. Bulgaria, intrată în zona euro, se împrumută „undeva la 4%”. „Problema e că cu acei bani noi facem investiții. Și dacă acele investiții chiar ne aduc un 7% randament, trebuie să ne punem întrebarea.”
„Una se spune și cu totul alta se face”
Codirlașu a criticat caracterul discreționar al politicii fiscale. A dat ca exemplu impozitarea profiturilor din energie: „Mai vine guvernul că, da, e profit nemeritat, așa că hai să ți-l luăm noi, de parcă s-ar cuveni guvernului acel profit. Discreționarismul este extrem, extrem de ridicat și nu are cum lucrul ăsta să ducă la investiții, ci dimpotrivă, să plece investițiile.”
A citat 554 de modificări ale Codului fiscal între 2016 și 2023: „Asta spune tot.” Regula cere ca modificarea unui impozit să fie anunțată cu șase luni înainte, „în practică sunt zile, nu luni”, a spus el, menționând creșterea TVA de la 19% la 21%. Despre taxa bancară, a spus că a fost introdusă la 2%, cu promisiunea că va scădea la 1% în anul următor, dar „nu a scăzut la 1, ci s-a dublat la 4. Adică una se spune și cu totul alta se face.”
Ca ancoră fiscală, Codirlașu a propus ca Codul fiscal să se modifice cel mult o dată pe an, cu șase luni înainte de aplicarea unei taxe noi.
Creșterea colectării, nu a cotelor
Președintele CFA România a spus că soluția este îmbunătățirea colectării, nu creșterea cotelor: „Cu un gap de TVA de 30%, crescând TVA-ul, tot pe bunii platnici se pune o povară și mai mare. Normal, înainte să creștem o taxă, ar trebui să vedem dacă chiar o colectăm. Dar noi am crescut ceva ce nici măcar nu colectam ca lumea.”
A mai indicat companiile de stat, „extrem de mari consumatoare de resurse”, ca zonă în care se pot reduce cheltuielile. A atras atenția și asupra efectului de evicțiune: „Practic, statul ia toți banii din economie împrumutându-se atât de mult.” Creditul acordat de bănci sectorului privat reprezintă aproximativ 22% din PIB, „cea mai mică pondere din Uniunea Europeană”, a spus Codirlașu.
Pe lista de reforme a inclus și administrarea digitală, „de care tot vorbim, dar nu se întâmplă”.
Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:
Abonează-te
EconoMix
Urmărește tendințele economice și învață despre finanțe personale prin recomandări și grafice relevante.
Abonează-te la Newsletter
EconoMix
Urmărește tendințele economice și învață despre finanțe personale prin recomandări și grafice relevante.
Felicitări! Te-ai abonat la „EconoMix”.
Abonat
Confirmă abonarea pe e-mail.
Apasă pe linkul din email pentru a primi edițiile.
