O „creștere excepțională”- Vara extremă din 2024 și combinația rară de fenomene meteo care au adus căldură sufocantă în România
Vara lui 2024 a fost în România cea mai caldă de când există date meteo, iar la asta au contribuit patru factori care s-au manifestat simultan și uneori neașteptat de puternic, arată un studiu publicat de patru specialiști români în revista Nature.
Soare mult, nopți calde și sol uscat
Media temperaturii pe țară a fost de 24,2 °C în vara lui 2024, cu 3 grade Celsius peste media intervalului 1991-2020. Până anul trecut, vara lui 2012 fusese cea mai caldă, cu o medie de 23,5 °C. În cele mai reci veri, din anii 70, media pe țară a fost de 18 °C, conform datelor ANM.
În sudul României, condițiile de caniculă au persistat timp de 63 dintre cele 92 de zile ale verii (68% din anotimp), făcând din vara anului trecut una dintre cele mai lungi și intense veri din istorie, se spune în studiu. Iunie, iulie și august sunt considerate luni de vară de către meteorologi.
Studiul publicat în revista „npj Natural Hazards” arată că acest val de căldură fără precedent din vara lui 2024 a fost alimentat de o combinație rară de factori:
- blocaje atmosferice persistente
- număr record de ore de strălucire a soarelui
- umiditatea extrem de scăzută a solului
- nopțile neobișnuit de calde
„Împreună, aceste condiții de cer senin au amplificat încălzirea la suprafață, ridicând temperaturile maxime cu mai mult de 5 °C peste normal, fapt ce a scos în evidență vulnerabilitatea tot mai mare a regiunii la căldura extremă generată de schimbările climatice”, se spune în studiu.
Cercetarea a fost efectuată de Monica Ioniță, Petru Văideanu, Denis Nichita și Viorica Nagavciuc.
240 de ore de soare în plus
Europa de Est a înregistrat o creștere excepțională a duratei de strălucire a soarelui, cu până la 240 de ore cu soare în plus față de mediile climatologice, cu valorile cele mai mari în România, se mai spune în studiu.
Datele mai arată că, în această zonă a Europei, nebulozitatea la joasă altitudine s-a redus cu aproximativ 20% în 2024. Norii de joasă altitudine exercită un efect de răcire puternic prin reflectarea radiației solare, iar declinul lor a amplificat absorbția solară și a intensificat încălzirea. Această creștere a radiației solare a dus direct la creșterea temperaturilor la suprafață în timpul zilei, ceea ce a determinat valori mai ridicate ale temperaturilor maxime zilnice.
Situația a fost înrăutățită de solurile extrem de uscate, deoarece Europa de Est a intrat în vara anului 2024 cu un deficit record de umiditate a solului, în special în România și Ucraina, se mai spune în cercetare.
Concluzia ar fi că Europa de Est este tot mai vulnerabilă la valurile de căldură și este nevoie urgentă de strategii de adaptare climatică și politici publice care să reducă riscurile pe viitor.
În Europa, media temperaturilor din vara lui 2024 a fost cea mai ridicată înregistrată vreodată, cu o anomalie termică de +1,54 °C față de media climatologică 1991–2020, depășind recordul anterior de +1,34 °C, din anul 2022.
Studiul a investigat factorii determinanți ai căldurii excepționale din vara lui 2024 în Europa de Est, ținând cont de interacțiunea dintre ei.
Studiul din npj Natural Hazards are titlul „Breaking records under clear skies: the impact of sunshine duration and atmospheric dynamics on the 2024 Eastern European extreme summer temperatures”
Sursa foto: Dreamstime.com
