O evaluare asupra auto-recenzării

O evaluare a contextelor locale care au (de)favorizat autorecenzările pentru recensământul populației și locuințelor 2022 (RPL 2022), după o săptămână de la începerea procesului de autocompletare a chestionarelor, poate fi utilă pentru cunoasterea de început a procesului de modernizare a recensămintelor dar și pentru orientarea practicilor de comunicare publică în domeniu. Prezentăm o astfel de evaluare, pe scurt, mai jos. Repetarea evaluării pe parcursul procesului de autorecenzare ar putea fi, de asemenea, utilă.

Metodologie

Am unificat baza de date cu situația autorecenzărilor din prima săptămână – primită de la INS, la nivel de unitate administrativ-teritorială (UAT) – cu baza de date referitoare la profilul socio-demografic al UAT-urilor din România pentru care dispunem de date. Am pornit de la ipoteza H1 (ipoteza dezvoltării) că autorecenzările au fost mai frecvente în localitățile mai dezvoltate și cu mai bună interconectare cu exteriorul. Nivelul de dezvoltare al UAT a fost determinat prin indicele dezvoltării umane locale (local human development index ,LHDI 2018 – vezi anexa 1). O localitate este cu atât mai dezvoltată, conform acestei măsurători, cu cât dispune de o mai bună infrastructură de locuire, are o populație mai sănătoasă și are o rată mai mare de penetrare a internetului în gospodării. Cea de-a doua ipoteză (H2 – ipoteza migrației) susține că autorecenzările au fost, relativ la populația rezidentă, mai intense în localitățile conectate cu exteriorul prin migrație internă și externă. În fine, cea de-a treia ipoteză H3 (ipoteza regionalizării) susține că relațiile din H1 și H2 sunt variabile în funcție de regiune de dezvoltare sau de județ.

Primele două ipoteze pornesc de la considerarea autorecenzării ca inovație socială care poate fi abordată din perspectiva teoriei referitoare la difuziunea inovațiilor sociale (Wejnert 2002) prin rețele specifice. Pentru autorecenzarea online, rețelele care contează sunt cele familiale și de oportunitate , acestea din urmă fiind structurate în relație cu punctele de asistență locală pentru autorecenzare (ARA). Migrația internă sau externă intervine în procesul de folosire a rețelelor de rudenie în mobilizarea persoanelor de referință care locuiesc în alte locuri decât cele în care se află populația de rezidență de referință. Ambele ipoteze preiau ideea unei selectivități comunitare a autorecenzării funcție de nivelul de dezvoltare/sărăcie locală. Așa cum există o selectivitate comunitară (Sandu 2017) a fenomenelor de migrație, există, în linie cu ipotezele respective, și o selectivitate comunitară a fenomenelor de autorecenzare pentru RPL.

Intensitatea locală a autorecenzării la începutul procesului respectiv am estimat-o – în absența unei cifre de populație rezidentă de peste 18 ani – prin rata de autorecenzare ca număr de autorecenzări la 21 martie 2022 la 1000 de locuitori cu rezidența obișnuită în UAT (conform unei estimări de populație locală distribuită de către INS înainte de RPL 2022).

Pentru testarea primelor două ipoteze am folosit variabila anterior menționată ca variabilă dependentă într-un model de regresie multiplă cu mai mulți predictori disponibili în baze de date referitoare la profilul socio-demografic al localităților (mediu rezidențial, număr de locuitori, accesibilitatea urbană, localizarea geografică, experiențele de migrație internă și externă, nivelul de dezvoltare etc.). Am renunțat, ulterior, din motive tehnice, la predictorii care erau prea puternic legați între ei (coliniaritate).

Ipoteza variabilității regionale a condiționărilor de autorecenzare am testat-o prin rularea aceluiași model de regresie pe fiecare dintre regiunile de dezvoltare (Anexa 1). Detalii asupra variațiilor județene, în cadrul regiunilor de dezvoltare, sunt date în anexa 2.

Rezultate

Prima ipoteză este susținută prin rezultatele analizelor în cinci din cele opt regiuni de dezvoltare (Anexa 1). Cu cât localitatea este mai dezvoltată, cu atât rata de autorecenzare este mai ridicată, la nivel local. Relația pare să fie de maximă intensitate pentru localitățile din regiunile București-Ilfov și Centru. În Vest, Nord-Vest și Sud-Est aceeași relația nu apare ca fiind de nivel statistic semnificativ. Desigur, nu transferăm la nivel individual constatări pentru date agregate la nivel local/regional, evitând astfel eroarea ecologică (Hox et al. 2017). Ipoteza interpretativă cu care lucrăm, însă , susține că localitățile cu nivel ridicat de dezvoltare tind să aibă, simultan, ponderi mai mari de populație cu nivel sporit de educație și cu acces ușor, frecvent, la internet. Prin construcție, indicele folosit pentru măsurarea sărăciei/dezvoltării (LHDI) include și rata de penetrare a internetului la nivel de gospodării în localitate (Sandu et al. 2020). Este firească deci, așteptarea anterior menționată.

Ipoteza a doua, referitoare la rolul migrației, este validată numai în cazul a trei dintre cele opt regiuni de dezvoltare, respectiv Vest, Ilfov-București și Nord-Vest. În regiunea Vest, spre exemplu, auto-recenzările frecvente la nivel de localitate tind să fie înregistrate mai ales pentru localitățile cu rate sporite ale migrației interne și, de asemenea, pentru localitățile în care se înregistraseră, în trecut (anii 2002 și 2011), un număr mare de plecați în străinătate pe termen lung sau scurt. În astfel de cazuri se pare că rețelele familiale de migrație au favorizat ponderi mai mari ale recenzării de la distanță ale unor persoane incluse în rețelele familiale. În regiunile Nord-Vest și București-Ilfov numai migrația internă pare să fi contat pentru favorizarea autorecenzării.

Surprinzătoare situația din regiunea Nord-Est unde autorecenzările au fost, tendențial desigur, mai puține în localitățile cu multe plecări în străinătate. Nu avem date pentru interpretarea adecvată a constatării. Ipotetic, pare să fie vorba de o situație regională în care rețelele de migrație în străinătate nu au mai funcționat ca factor de favorizare a recenzărilor de la distanță ale celor mai tineri, plecați din țară. Nemulțumirea acestor tineri migranți că RPL 2022 îi ignoră total, prin chestionar, dacă au plecat de mai mult de 12 luni? Slabe legături transnaționale? Migrație circulatorie mai mică decât în regiunea Vest, spre exemplu? Nu știm răspunsul, cu datele disponibile.

O întrebare suplimentară apare dacă trecem de la nivel de regiune de dezvoltare la cel de județ (Anexa 2). În regiunea Vest, spre exemplu, județul cu cea mai puternică experiență de migrație în străinătate, Timiș, are și rata cea mai mare de autorecenzare. În aceeași regiune, județul Caraș-Severin, cu minima experiență de migrație în străinătate are și rata de autorecenzarea cea mai redusă. În schimb, în regiunea Nord-Est, județul cu cea mai ridicată rată de autorecenzare este Botoșani, județ sărac și cu experiență de migrație în străinătate relativ redusă, în context regional. Iarăși nu știm de ce este așa. Posibil ca situația mult mai bună decât ar fi de așteptat la Botoșani să derive dintr-o mai bună organizare regională a punctelor de autorecenzare asistată (ARA). Dacă, în baza centrală de date de la INS, ar exista o informație referitoare la chestionarele care ajung să fie completate în punctele de asistare a autorecenzării, atunci lucrurile ar putea deveni mai clare. Ar putea conta, însă , pentru cazul Botoșani, și starea de spirit a populației aflată în nord-estul țării, foarte aproape de conflictul armat Rusia-Ucraina. Ipotetic se poate accepta ideea că apropierea de conflictul Rusia-Ucraina poate avea și un efect de preocupare mai mare pentru satisfacerea unor datorii civice, aici, de genul autorecenzării. În județul vecin, Suceava, nu se înregistrează, însă, o reacție similară.

Testarea celei de-a treia ipoteze am realizat-o, după cum decurge și din exemplele date, prin rularea modelului de regresie adoptat pe fiecare dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale țării (vezi anexa 1). Cu cât nivelul de dezvoltare al localității este mai ridicat, cu atât rata de autorecenzare în valul de început, din prima săptămână, a fost mai mare. Relația respectivă este de maximă intensitate în regiunea București-Ilfov, după cum am menționat deja, urmată de cea din regiunea Centru. În Sud-Est, Vest și Nord-Vest legătura dintre autorecenzare și nivelul de dezvoltare locală este nesemnificativă.

Concluzii și discuție

Conform așteptărilor exprimate prin cele trei ipoteze, autorecenzarea pentru RPL 2022 a fost de intensitate mai mare în localitățile dezvoltate și cu mai multă experiență de migrație, considerată, la rândul ei, ca marcator pentru rețele sociale probabile de ajutor de la distanță pentru autorecenzare. Rolul pozitiv al dezvoltării locale pentru autorecenzare este confirmat în mai mare măsură, pentru mai multe regiuni de dezvoltare , decât cel al migrației.

Corelarea preponderent pozitivă a experiențelor de migrație cu ratele locale de autorecenzare ar putea fi interpretă ca marcator al rolului funcțional pe care rețelele familiale de migranți îl pot juca în favorizarea autorecenzării.

Se poate vorbi, în consecință, de o selectivitate comunitară a fenomenului de autorecenzare. Este probabil că de la o etapă la alta criteriile de selectivitate se vor modifica. Analize similare cu cea de față pentru mijlocul si finalul perioadei de autorecenzare ar putea aduce răspunsuri pe temă.

După cum am menționat deja în analiză, un rol posibil-important a revenit și punctelor de autorecenzare asistată, efect de auto-organizare local-regională dar și de disponibilitate a populației de a apela la o astfel de soluție de înregistrare.

Soluții? În limita datelor disponibile, nu știu. Principii de soluționare, însă, ar putea fi menționate:

• Multiplicarea ARA în special în localitățile sărace, cu rată de penetrare redusă a internetului.
• Organizarea unor competiții de performanțe ale autorecenzării între județele/UAT-urile relativ sărace. Deocamdată sunt premiate numai persoanele care se autorecenzează prin acordarea unei zile libere, celor care lucrează. Autorecenzarea este, însă, de deosebită utilitate și în spațiul public și are condiționări comunitare. În consecința, localitățile sărace, cu indice redus LDDI, dar cu performanțe în domeniu, ar merita să fie apreciate public.
• O mai mare implicare a celor din diaspora, indiferent de timpul de locuire în străinătate, în recenzarea de la distanță, pentru rudele din țară, de obicei mai în vârstă, cu nivel de școlarizare mai mic. Cum ar putea fi facilitat acest proces? Și prin anunțuri în asociații ale diferitelor comunități diasporice din principalele țări de destinație (Italia, Spania, Germania, Marea Britanie, Franța, Austria, Ungaria etc.), și prin menționarea modului în care membri disporei sunt/vor fi luați în considerație în sondaje/recensăminte asupra românilor din străinătate.
• Aprofundarea analizelor asupra exemplelor de bune/proaste practici în autorecenzare din perspectiva diferitelor administrații județene/locale sau ARA pentru a găsi soluții.
• Identificarea pofilelor de vârstă, educație, mediu rezidențial, județ, pentru cei care au făcut autorecenzarea, pornind de la datele de pe platforma de autorecenzare INS, astfel încât să fie determinate categoriile socio-demografice performante sau ezitante din perspectiva autorecenzării.Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro