O influenceriță din Mali, executată public de jihadiști pentru postări pro-armată pe TikTok

O influenceriță de pe TikTok a fost executată public de presupuşi jihadişti în Mali, un incident care arată cât de mult s-a erodat controlul statului în această țară din vestul Africii. Mariam Cissé își exprima sprijinul pentru armata maliană, având peste 100.000 de urmăritori pe TikTok. Potrivit primarul regiunii Timbuktu, Yehia Tandina, tânăra a fost răpită vineri dintr-o piață de către persoane înarmate neidentificate, relatează The Guardian. 

La apusul zilei următoare, „aceiași bărbați au adus-o înapoi în Piața Independenței din Tonka și au executat-o în fața unei mulțimi”, a declarat Tandina pentru Associated Press. Primarul a precizat că Cissé, care se crede că avea puțin peste 20 de ani, primise anterior amenințări cu moartea.

Nimeni nu a revendicat uciderea, însă gruparea Jama’at Nusrat al-Islam wal-Muslimin (JNIM), afiliată Al-Qaida, este cunoscută pentru patrulele sale în Tonka, oraș aflat la aproximativ 145 de kilometri de Timbuktu.

„Această tânără dorea pur și simplu să-și promoveze comunitatea prin postările sale pe TikTok și să încurajeze armata maliană în misiunile sale de a proteja oamenii și bunurile lor”, se arată într-un reportaj difuzat la televiziunea de stat.

Conflictul din Mali a început în 2012, când o revoltă a rebelilor tuaregi a fost preluată de grupări jihadiste afiliate Al-Qaida și, ulterior, Statului Islamic. În pofida intervențiilor conduse de Franța și a unei misiuni de menținere a păcii sub egida ONU, violențele s-au extins spre sud, pe fondul nemulțumirilor locale, al corupției și al guvernării slabe.

Armata a preluat controlul asupra țării în urma a două lovituri de stat succesive, în 2020 și 2021, ceea ce a dus la deteriorarea relațiilor cu aliații occidentali. Junta militară a expulzat trupele franceze și forțele ONU, acuzându-le de ingerințe pe teme legate de drepturile omului, și a apelat la sprijinul Rusiei, inclusiv al mercenarilor Wagner.

În ciuda promisiunilor privind îmbunătățirea securității, armata nu a reușit să pună capăt insurgenței, iar în interiorul forțelor sale au apărut tensiuni.

„Preluarea puterii nu a făcut decât să adâncească diviziunile, împărțind armata între loiali privilegiați ai regimului și cei trimiși pe linia frontului”, a declarat Rama Yade, directoare în cadrul Africa Centre al think tank-ului Atlantic Council. „Coroborată cu retragerea forțelor internaționale din Mali, această fragmentare a dus la abandonarea unor poziții, la ajungerea armelor în mâinile separatiștilor și la extinderea controlului jihadiștilor asupra nordului rural al țării.”

Jihadiștii și-au consolidat controlul asupra principalelor rute de aprovizionare dinspre Coasta de Fildeș, Mauritania și Senegal. Luptătorii grupării JNIM au impus din septembrie o blocadă a carburanților, paralizând transportul și punând spitalele în dificultate, iar guvernul a fost nevoit să închidă școlile pe termen nedeterminat. În Bamako, capitala țării, și în alte orașe, cozile pentru combustibil și alimente, tot mai scumpe, se întind pe kilometri întregi.

Franța, Statele Unite, Germania și Italia și-au avertizat cetățenii să părăsească de urgență Mali cu zboruri comerciale, avertizând că drumurile din jurul capitalei nu sunt sigure.

Deși junta militară se menține deocamdată la putere, analiștii și observatorii consideră că prăbușirea regimului ar putea surveni în câteva săptămâni sau luni.

Într-un comunicat transmis duminică, Uniunea Africană „și-a exprimat profunda îngrijorare față de deteriorarea rapidă a situației de securitate din Mali”, cerând o coordonare internațională urgentă și schimb de informații pentru a ajuta junta să restabilească stabilitatea.

Insecuritatea tot mai accentuată a dus la o creștere a numărului de răpiri: cinci muncitori indieni au fost răpiți joi, în apropiere de Kobri, în vestul Mali. Duminică, JNIM a revendicat răpirea a trei cetățeni egipteni și a cerut o răscumpărare de 5 milioane de dolari pentru eliberarea lor.