„O manevră într-o altă manevră”. Dificultățile de care s-au lovit francezii ca să-și aducă echipamentele militare în România pentru marele exercițiu NATO „Dacian Fall”

Armata franceză a desfășurat o complexă operațiune logistică pentru a transporta echipamentele sale în România pentru vastul exercițiu Dacian Fall al NATO, o „manevră într-o altă manevră”, deoarece s-a lovit de obstacolele administrative care încă împiedică mobilitatea echipamentelor militare în Europa, notează France Presse.

Națiune-cadru a Alianței Atlantice în această țară din flancul estic al Europei, Franța desfășoară din 2022 aproape 1.500 de militari în România, un batalion în care mai sunt contingente spaniole, belgiene și luxemburgheze, pe care trebuie să îl poată ridica rapid la nivelul unei brigăzi, adică 5.000 de militari, în caz de criză.

Dacian Fall (20 octombrie – 13 noiembrie) are ca obiectiv să demonstreze NATO – și, eventual, Rusiei – această capacitate de a crește rapid puterea militară, așa cum vor trebui să poată face fiecare dintre țările-cadru din cele opt state de pe flancul estic al Alianței.

Pentru a transporta în România întăririle franceze (1.300 de militari din brigada blindată nr. 7 și tancurile lor Leclerc, blindatele VBCI, tunurile Caesar și echipamentele de geniu pentru traversarea cursurilor de apă, 8 elicoptere), au fost utilizate toate mijloacele de transport.

O navă cargo a transportat tot echipamentul detașamentului logistic „GT Dragon” până în portul grecesc Alexandroupoli.

Acesta a fost apoi transportat în 12 convoaie care au traversat Grecia, Bulgaria și România pentru a ajunge pe platoul Transilvaniei, la poalele Carpaților, a explicat pentru AFP locotenent-colonelul Alexis, numărul doi al „GT Dragon”. (acesta a dat declarații doar cu prenumele deoarece armata franceză interzice, cu mici excepții, divulgarea numelor de familie ale militarilor săi).

Blindatele și alte echipamente au fost transportate cu 11 trenuri, iar soldații cu 5 avioane de transport militar.

Citește și

VIDEO Echipamente grele, tancuri și trupe armate aduse în România. „Este cea mai amplă operațiune de transport feroviar din Europa din ultimii 30-40 de ani”

Nu există încă un „Schengen militar”

Cu toate acestea, dacă obiectivul este de a se desfășura rapid în caz de conflict, „pentru toate mijloacele care tranzitează există termene de declarare destul de importante, astfel încât a trebuit să stabilim starea forței care urma să fie desfășurată la sfârșitul lunii august pentru un exercițiu care începe la sfârșitul lunii octombrie”, spus el.

Fiecare număr de înmatriculare al vehiculului trebuie specificat în documentație, la fel ca și numele militarilor din convoi, care trebuie să fie însoțit în permanență de poliția locală. O procedură repetată pentru fiecare trecere a frontierei.

„Ne confruntăm cu constrângeri din timp de pace, ceea ce este de înțeles”, a spus generalul Maxime Do Tran, comandantul Brigăzii 7 blindate.

Există mecanisme NATO pentru „reducerea barierelor administrative și vamale” în caz de conflict, a dat asigurări locotenent-colonelul Alexis. Aceste proceduri ar dura atunci „câteva săptămâni”.

Însă libera circulație a echipamentelor printr-un „Schengen militar” nu există încă, în timp ce pentru țările din prima linie, reactivitatea aliaților aflați la distanță de linia frontului este esențială.

Se caută coridoare de mobilitate

Identificarea infrastructurilor (poduri, drumuri, căi ferate) adaptate pentru trecerea echipamentelor grele și mari este „mult mai bună decât înainte”, potrivit acestuia.

Pentru a elimina obstacolele, soluția constă în instituirea de „coridoare de mobilitate” prin care itinerariile sunt clar identificate, iar procedurile administrative sunt simplificate. Țările de Jos, Germania și Polonia sunt în curs de a stabili unul astfel de coridor de la porturile din Marea Nordului până la granița cu Belarus.

„Armonizarea este în curs, dar durează”, a spus locotenent-colonelul Alexis.

Nu ducem tot acolo „doar ca să vadă soarele din România”

Uniunea Europeană prevede să adopte până la sfârșitul anului un „pachet privind mobilitatea militară” cu „obiectivul de cinci zile, sau chiar trei zile lucrătoare” pentru a obține autorizația de trecere dintr-o țară de tranzit, potrivit generalului Fabrice Feola, comandantul Centrului de sprijin pentru operațiuni și transporturi (CSOA).

Pentru șeful Statului Major al Armatei Terestre, generalul Pierre Schill, Dacian Fall permite, de asemenea, validarea conceptului de brigadă „gata de luptă”, adică echipată cu toate munițiile și piesele de schimb necesare, care poate fi desfășurată în 10 zile, înainte de a face același lucru la nivel de divizie (adică 3 brigăzi și sprijinul acestora) în 30 de zile în 2027.

Dar pentru nevoile exercițiului, nu este înțelept să se ia „toată muniția de artilerie a brigăzii sau miile de containere necesare doar pentru a le duce să vadă soarele din România și apoi să fie aduse înapoi”, a explicat el recent.

„Trebuie să găsim raportul cost/eficiență potrivit” și doar „să demonstrăm și să ne demonstrăm că putem face acest lucru”.