O nouă sinecură în numele Republicii Moldova – Departamentul pentru Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană

Senatul României a adoptat ieri, la propunerea unui grup de parlamentari PNL, înființarea Departamentului pentru Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, cu o largă majoritate PSD-PNL-AUR-UDMR și neafiliați. Proiectul merge mai departe la Camera Deputaților. Departamentul cu un nume semi pompos este de fapt o nouă sinecură politică, România având deja o paletă largă de instituții care pot face (și unele și fac) fix același lucru. Nevoia unui nou departament este neclară, iar expunerea de motive din propunerea legislativă este ridicolă, de câteva paragrafe lipsite de sens, ceea ce indică de fapt rolul noii structuri: noi sinecuri și PR pentru partid(e).

Inițiatorii acestei noi sinecuri politice induc ideea că România are nevoie de noi capacități instituționale de a ajuta Republica Moldova. Se prea poate, doar că nu explică niciunde de ce actualele instituții și departamente care gestionează relația cu Chișinăul nu sunt în stare să ofere asistență tehnică. România oferă deja suport tehnic Republicii Moldova prin Institutul Diplomatic Român, dispune de un Departament special pentru Republica Moldova cu un aparat propriu destul de stufos, un alt Departament pentru Românii de pretutindeni, avem chiar și Institutul European din România care poate oferi același tip de asistență.

Și avem desigur un Minister al Afacerilor Externe, ministere de linie, misiuni diplomatice sau ROaid-ul pentru astfel de ajutor. În regulă, putem să spunem că noul departament (cu un amendament ce l-ar transforma în ditamai institutul) poate juca un rol coordonator. Dar atunci ce nevoie mai avem de un Departament special pentru Republica Moldova? Nicăieri nu se explică care va fi relația acestei noi instituții/departament cu droaia de alte instituții ale statului român care au aceleași obiective.

Și principala problemă este că nici inițiatorii nu știu ce va face acest departament nou creat. Conform propunerii legislative, „oferă asistență tehnică la cerere și monitorizează (tot) la cerere stadiul de realizare a capitolelor de negociere”. Bonus, elaborează studii (tot la cerere). Pardon, dar oricare din instituțiile de care pomeneam mai sus pot face asta și unele chiar o fac (Institutul Diplomatic oferă deja suport tehnic, iar IER a fost gândit specific pentru astfel de lucruri). Și Moldova poate contracta pe oricine altcineva pentru asta, actor public sau privat, nu e nevoie specific să vină spre acest nou departament.

O mențiune specială despre actualul Departament pentru Moldova (condus tot de PNL, apropo). Ce poți să mai zici în această situație când tot colegii tăi te desconsideră și te cred incapabil pentru a oferi suport Moldovei (deși asta este exact misiunea ta) fiind nevoie de o nouă structură.

Nu există nicio mențiune despre cum toate aceste departamente și instituții vor lucra împreuna. Cum bănuiesc că nici măcar nu au fost consultate, o parte din PNL a dorit să-și facă propria jucărie în numele Republicii Moldova. Desigur, mai ales pentru aripa conservatoare a PNL dă bine să mai și raportezi că ai făcut ceva pentru Chișinău, nu doar să verși lacrimi la câte un discurs patriotic de perioadă interbelică.

Cum nu există nicio mențiune despre ce nevoi are Republica Moldova. Expunerea de motive se bazează pe o aberație, o evaluare a Comisiei Europene (una din ele, ultima, că la Parlament nu știm să punem referințe) care ar spune că Moldova este profund întârziată cu privire la adoptarea acquisului comunitar și nu s-ar descurca fără România.

De acord, România trebuie să ofere tot sprijinul posibil Moldovei și fiind vorba de aceeași limbă română va ajuta în adoptarea acquis-ului, dar ce nevoi mai exact are Republica Moldova? Dacă inițiatorii ar fi și citit evaluările în cauză, ar fi găsit și ceva mai detaliat, dar nu este cazul, nu au trecut de sumarul executiv probabil. Și este fascinant cum s-a ajuns la concluzia că Moldova este deja foarte întârziată, apud inițiatorii, deși negocierile de aderare nici nu au fost deschise.

Tot ca o idee, România poate să ajute Moldova și prin instrumentele europene formale tip TAIEX sau programe tip twinning. Doar că acolo nu prea existăm, eram pe ultimele locuri în perioada 2020-2022 ca nivel de proiecte și experți, fix pe zona estică, Moldova inclusiv. Sau poate susține societatea civilă din cele două țări (care face de obicei o treabă mult mai bună). Dar așa n-ai avea propria ta jucărie pentru obiective de PR.

Neclară este și structura propusă pentru acest nou institut/departament. Condusă de un Consiliu de conducere format dintr-un președinte cu rang de secretar de stat, respectiv un vicepreședinte cu rang de subsecretar de stat, care va propune un număr de posturi la o dată ulterioară (sic!), iar salarizarea va fi corespunzătoare celorlalte posturi similare din aparatul Parlamentului. Cei de la USR atrăgeau ieri atenția că acest lucru poate deschide calea și spre noi pensii speciale pentru aceste noi posturi de funcționari parlamentari.

Și tot apropo de Uniunea Salvați România. USR a fost singurul partid care a votat abținere în bloc cu 16 abțineri din 16 voturi, în rest majoritatea PSD-PNL-AUR-UDMR funcționând aproape impecabil. Din cei 96 senatori prezenți, 75 au votat pentru (PNL- 24 voturi pentru, PSD – 34 pentru, 1 contra, UDMR- 6 voturi pentru, AUR – 6 voturi pentru, 2 abțineri). Voturi pentru au fost și de la senatorii plecați din USR, actuali în REPER. Și, desigur, votul a fost condimentat și cu declarații care nu merită discutate, ale unor senatori neafiliați, aflați la extrema dreaptă. O ex-senatoare AUR o numea pe Maia Sandu o soroșistă care nu dorește unirea, semn că ducem lipsă și de originalitate la Senat. –Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro