O firmă din Amsterdam a transformat fibra optică într-un microfon subacvatic mai sensibil decât sonarele clasice, spune directorul ei. Discută cu zeci de marine militare, iar produsele sale sunt deja folosite în zone de război.
Senzorul a pornit din medicină, unde putea detecta diviziunea celulelor; sub apă, poate detecta un petrolier de la 100 de kilometri, susține compania.
De ce nu publică și nu brevetează nimic și cum îi verifică statul olandez pe angajați
Startup-ul olandez Optics11 negociază cu zeci de marine militare folosirea tehnologiei sale de ascultare subacvatică bazate pe fibră optică, iar între cinci și zece dintre ele sunt deja clienți, a declarat directorul general al companiei, Paul Heiden, într-un interviu pentru Defense News acordat la salonul de apărare navală Euronaval, de lângă Paris.
Anul acesta, compania are în derulare aproximativ 35 de teste plătite de mai multe marine militare.
Printre cei care testează se numără Marina germană, prin mai mulți contractori locali, dar și Suedia, Marea Britanie, Belgia și Franța.
„Orice marină știe că aceasta este tehnologia viitorului”, a spus Paul Heiden.
Cum funcționează
Optics11 trimite lumină printr-o fibră optică și „ascultă” vibrațiile acustice din apă după felul în care acestea modifică lumina.
Practic, cablul de fibră funcționează ca un microfon lung și foarte sensibil, explică publicația olandeză IO+. Analizând schimbările din semnalul luminos, sistemul poate stabili de unde vine vibrația și ce ar putea s-o producă.
Diferența față de sonarele pasive clasice ține de senzor.
Hidrofoanele tradiționale folosesc materiale piezoelectrice, ceramici care transformă presiunea undei sonore într-un semnal electric. Ele au nevoie de alimentare cu energie și de electronică chiar în punctul în care sunt instalate să „asculte”.
La Optics11, în punctul de detecție nu există electronică care să fie alimentată cu energie, ci doar lumină. Sistemul rămâne astfel silențios și imun la interferențe electromagnetice, potrivit companiei, citată de Marine Technology News.
Heiden susține că tehnologia are o sensibilitate și o rezoluție mult mai mare decât sonarul pasiv cu senzori piezoelectrici.
De la diviziunea celulelor, la detecția submarină
Tehnologia adaptată acum nevoilor militare vine, la origine, din laboratoarele Vrije Universiteit Amsterdam, unde a fost fondată compania, în 2011.
Primele aplicații au fost medicale. Senzorul era atât de sensibil încât putea detecta diviziunea celulelor, a povestit Heiden, CEO-ul companiei, pentru Defense News.
Sub apă, aceeași tehnologie poate detecta un petrolier aflat la 100 de kilometri, susține directorul companiei.
Cifra apare și în prezentarea oficială a sistemului fix de monitorizare: acesta poate detecta și clasifica ținte la până la 100 de kilometri de țărm. Este o afirmație a producătorului, iar performanțele obținute de marinele militare care folosesc sistemul nu sunt publice și nu au fost confirmate oficial de vreo marină militară.
Supraveghere ascunsă de pe fundul mării și o „coadă” trasă de nave
Compania spune că are două produse principale pentru mediul subacvatic:
OptiBarrier, un sistem fix, așezat pe fundul mării, pentru supravegherea permanentă a porturilor, a parcurilor eoliene offshore și a cablurilor submarine
OptiArray, un senzor tractat („towed array”), care poate fi lansat de pe submarine și de pe nave fără echipaj
OptiBarrier poate observa, de exemplu, navele care trec pe lângă cablurile submarine sau ancorele târâte pe fundul mării, scrie publicația IO+.
Sistemul de detecție OptiBarrier dezvoltat în jurul unor senzori subacvatici din fribră optică / Sursă: Optics11
Pentru submarinele olandeze de viitor
Optics11 susține că dezvoltă o versiune a OptiArray pentru Marina Regală a Țărilor de Jos, care va echipa viitoarele submarine din clasa Orka, ce vor fi construite de grupul francez Naval Group.
Marina olandeză lucrează cu firma de cel puțin opt ani. Armata a acordat subvenții de milioane de euro, a orientat direcția de dezvoltare și a testat tehnologia pe submarine, potrivit lui Heiden.
Sonar într-un container
În iulie, Ministerul olandez al Apărării a semnat cu Optics11 un contract pentru programul ASWINABO, prescurtarea de la „Anti-Submarine Warfare In A Box”, adică luptă antisubmarin într-o cutie.
OptiArray este pus într-un container, care poate fi montat rapid pe aproape orice navă, cu sau fără echipaj, inclusiv pe nave civile.
Până acum, sonarele tractate erau integrate doar pe un număr mic de nave militare specializate. Containerul transformă o navă obișnuită într-o platformă de vânătoare de submarine, în funcție de nevoie.
Comandorul Lucas Leppink, șeful departamentului de sisteme maritime din ministerul olandez, a numit sistemul „un game-changer pentru operațiunile de securitate maritimă”, citat de UK Defence Journal.
Sistemul de detecție marină OptiArray într-un container / Sursă: Optics11
„Extrem de secret”
CEO-ul companiei olandeze a afirmat că aproape tot ce ține de colectarea datelor subacvatice este „extrem de secret” și că o mare parte din informațiile referitoare la forțele navale care utilizează tehnologia Optics11 sunt clasificate.
El a confirmat că produsele companiei sunt utilizate în prezent în zone de război, dar nu a dat detalii: „nici despre asta nu pot spune nimic”.
Secret comercial în loc de brevet
Cele mai importante descoperiri ale firmei din ultimii șapte-opt ani nu sunt protejate prin brevete, ci prin secrete comerciale, din cauza sensibilității tehnologiei.
Diferența contează, scrie publicația amintită. Un brevet obligă inventatorul să descrie public cum funcționează invenția, în schimbul protecției legale, în timp ce un secret comercial nu este publicat nicăieri.
„Nu poți publica asta, nu poți depune un brevet pentru asta, așa că totul trebuie păstrat secret, iar guvernul olandez ne oferă un sprijin extraordinar pentru a menține acest secret cu adevărat”, a spus Heiden.
Statul olandez îi verifică pe angajați
Guvernul de la Haga pune la dispoziția firmei specialiști care o ajută să-și protejeze datele și verifică angajații care lucrează pe tehnologie clasificată.
În interiorul companiei, Heiden organizează lunar discuții cu angajații, pentru ca aceștia să spună dacă sunt amenințați sau dacă familiile lor sunt supuse unor presiuni.
Directorul Optics11 susține că firma are un avans tehnologic greu de recuperat, după ani de cercetare, cel puțin pe piețele din Europa, Orientul Mijlociu și Asia de Sud-Est.
Nu știe însă unde se află China sau Statele Unite în dezvoltarea unei tehnologii similare, a recunoscut el.
Prea multe date pentru software-ul altora
Oficialul companiei a detaliat însă una din marile provocări ale noii tehnologii: sensibilitatea mai mare înseamnă și o cantitate mult mai mare de date pentru fiecare milă nautică cubică de apă supravegheată.
„La început am crezut că am putea colabora cu un partener, dar densitatea datelor noastre este atât de mare încât nu am putut obține niciun beneficiu din utilizarea unui software de procesare a datelor sonar de la terți. De aceea am început să dezvoltăm noi înșine acest tip de software, iar acum acesta face parte integrantă din oferta noastră. Așadar, am creat aici o adevărată operațiune de cercetare și dezvoltare”, a spus Heiden.
Software-ul dezvoltat de Optics11 procesează datele direct la sursă, prin așa-numitul edge computing.
Ancora din Marea Baltică a schimbat totul
La începutul lui 2024, Optics11 găsea greu finanțare: multe fonduri de investiții excludeau din portofolii firmele din domeniul apărării, își amintește oficialul companiei olandeze.
Situația s-a schimbat complet în noiembrie din același an, după ce o navă și-a târât ancora pe fundul Mării Baltice și a rupt mai multe cabluri submarine, a povestit Heiden.
Brusc, tot felul de investitori au vrut să lucreze cu firma, iar motivul a fost tocmai capacitatea ei de a asculta sub apă, a spus el.
100 de milioane de euro în 15 luni
În ultimele 15 luni, compania a strâns aproximativ 100 de milioane de euro. Suma include 25 de milioane de euro împrumutate de la Banca Europeană de Investiții.
Firma nu este încă profitabilă, spune Heiden care se așteaptă ca fluxul de numerar să devină pozitiv în 2028.
Anul viitor, Optics11 va strânge probabil bani din nou, la o evaluare de „unicorn”, adică de peste un miliard de dolari, a spus directorul.
Saab, Rheinmetall, Thales și programul britanic Atlantic Bastion
Firma furnizează tehnologie și pentru Ocean Infinity, compania aleasă de Marea Britanie pentru supravegherea antisubmarin din programul Atlantic Bastion.
Prima etapă a programului, Atlantic Net, urmărește supravegherea submarinelor în culoarul Groenlanda-Islanda-Marea Britanie, pe unde trec submarinele rusești spre Atlantic, potrivit Janes.
Strategia comercială a olandezilor e să producă și să vândă local: identifică marele contractor de apărare din fiecare țară și integrează tehnologia împreună cu acesta. Asta reduce riscurile din lanțul de aprovizionare și răspunde dorinței guvernelor ca banii pentru apărare să rămână în economia proprie.
Ce înseamnă pentru Marea Neagră
România nu apare printre țările pe care Heiden le-a numit ca testând tehnologia, dar lista clienților este însă, în mare parte, secretă.
Tipul de amenințare pentru care a fost gândit OptiBarrier sau OptiArray există și în Marea Neagră: cabluri submarine, platforme și conducte de gaze, precum cele ale proiectului Neptun Deep, a căror producție este programată să înceapă în 2027.
Sistemele fixe de ascultare pe fundul mării, sonarele montate în container, dar și soluții de drone și anti-drone în variante containerizate care pot fi montate pe orice navă sunt exact genul de soluție la care se uită acum marinele europene pentru protecția acestor instalații.