O problemă pentru ministrul Afacerilor Europene: România a trimis apărarea în Justiția UE fără să fi aplicat directiva contra spălării banilor și riscă o condamnare în timpul Președinției Consiliului UE. Ce ne reproșează Comisia Europeană

​După demisia depusă de Victor Negrescu (PSD) din funcția de ministru delegat pentru Afaceri Europene, pe care nu și-a anunțat-o oficial, rămâne eventual pentru viitorul ministru o problemă nerezolvată: riscul tot mai mare ca România să pățească rușinea de a fi, în premieră, condamnată la plata unor sancțiuni pecuniare, în justiția UE, chiar în perioada în care va deține președinția Consiliului UE. Ministerul de Externe a trimis la Curtea de Justiție a UE, recent, memoriul în apărare în cazul netranspunerii în legislația națională a unei directive europene din 2015 privind combaterea spălării banilor, fără să avem o lege de transpunere. (Vezi la finalul articolului acțiunea Comisiei Europene împotriva României, la CJUE).

HotNews.ro l-a contactat, sâmbătă, pe agentul guvernamental al României la Curtea de Justiție a UE, Radu Canțăr, care face parte din echipa formată de ministrul demisionar al Afacerilor Europene, Victor Negrescu.

Canțăr a evitat să comenteze informațiile despre o demisie a șefului său, Negrescu, din funcția de ministru al Afacerilor Europene, dar ne-a spus câte ceva despre cauza de la Curtea de Justiție a UE. Potrivit agentului guvernamental, o decizie a Curții de Justiție a UE ar putea să vină undeva în luna martie 2019, adică la mijlocul Președinției române a Consilului UE.

„Noi am pregătit și am trimis niște apărări care îmi dau speranță. Rămâne să decidă Curtea. Dacă apărările noastre se înscriu în exigenețele Curții, probabil că vom avea o soluție favorabilă, care să implice cât mai puțin, spre deloc, bugetul statului român. Urmează să primim apărările Comisiei, la care noi avem dreptul să formulăm o replică , iar ei o duplică la noi, iar ulterior, în funcție de ce alte state vor dori să intervină în cauză, procedura se mai poate lungi. Sunt 4 sau 5 state membre care vor susține, la nivel de principiu, cauza României, ca intervenienți”- a spus Radu Canțăr, pentru HotNews.ro.

Ministrul Afacerilor Europene (încă în funcție), Victor Negrescu, avertizase într-o scrisoare către șeful PSD, Liviu Dragnea, că o eventuală condamnare a României în acest caz va fi o premieră pentru un stat care deține președinția Consiliului UE.

„Nu e o premieră, sunt foarte multe state care au fost condamnate și care au plătit sancțiuni. La noi nu a mai fost până acum, din fericire, pentru că s-a transpus legislația”, spune însă Canțăr.

El recunoaște că nici proiectul legii de transpunere a directivei privind spălarea banilor nu este perfect. ”Până la urmă s-a asigurat o transpunere perfectibilă, dar nu lamentabilă. Mai are hibe, dar nu e un simulacru de transpunere”, a spus agentul guvernamental al României la CJUE.

România trebuia să aibă în vigoare încă din iunie 2017, cel târziu, legea pentru prevenirea și combaterea spălării banilor, dar redactarea a trenat. Cu întârzieri, abia în 20 iunie 2018 Guvernul a trimis la Parlament proiectul de lege care fusese inițiat, tot târziu, de Ministerul Justiției, Secretariatul General al Guvernului și Oficiul pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

Și în Parlament a trenat legea, fiind adoptată în cele din urmă de amebele Camere. Inițiatorii guvernamentali au introdus, însă, în proiectul de lege o măsură care blochează activitatea organizațiilor neguvermanetale. Potrivit unui numpr de 40 de ONG-uri importante, din toate domeniile, o traducere eronată a directivei europene în legislația românească a condus la instituirea unei obligații pentru asociații și fundații de a comunica anual Ministerului Justiției datele de identificare ale tuturor beneficiarilor. De exemplu, ONG-urile care strâng bani pentru copiii blonavi se vor trezi obligate să facă raportări privind o plajă mare de persoane fizice, blocându-și astfel activitatea.

Din acest motiv, Opoziția a contestat legea românească la Curtea Constituțională.

„Forma avizată de Guvern asigura o transpunere corectă. La partea cu organizațiile neguvernamentale, e dreptul fiecăruia să conteste, e democratic. Au fost etape în care proiectul de lege a fost în transparență decizională, în care toți actorii implicați puteau aduce obiecții, dar nu s-a întâmplat asta”, explică acum agentul guvernamental al României la CJUE.

CE: România poate împiedica și alte state UE să combată eficient spălarea banilor

Memoriul în apărare formulat de România la CJUE este secret în această fază procesuală. Am făcut, însă, rost de acțiunea Comisiei Europene împotriva României, în care se arată ce i se reproșează țării noastre și ce pedeapsă se solicită împotriva noastră șa CJUE.

Comisia Europeană atrage atenția că din cauza faptului că România nu a transpus în legislația națională Directiva 2015/849/UE privind prevenirea și combaterea spălării banilor, este afectată „în mod direct piața financiară europeană, investitorii entități corporative şi individuali, precum şi toți cetățenii, în calitate de participanți la piața financiară”.

Ce mai spune Comisia Europeană:

• „Faptul că România nu a transpus Directiva 2015/849/UE are drept rezultat că protejarea eficientă a pieței financiare europene împotriva spălării banilor şi a finanțării terorismului nu este garantată în acest stat membru. Lipsa transpunerii pune deci în pericol piața financiară europeană.
• Mai mult, lipsa transpunerii poate împiedica o cooperare transfrontalieră eficace dintre autoritățile competente din România şi din alte state membre, în condițiile în care directiva prevede norme consolidate referitoare la cooperarea şi schimbul de informații dintre autoritățile competente şi în special dintre unitățile naționale de informații financiare.
• Lipsa transpunerii Directivei 2015/849/UE afectează deci în mod direct piața financiară europeană, întrucât, datorită netranspunerii, infractorii pot exploata lacunele juridice din legislația împotriva spălării banilor şi pot utiliza sistemul financiar al Uniunii în scopul spălării banilor din activități ilegale şi al finanțării terorismului. Aceasta are un impact direct asupra investitorilor entități corporative şi individuali, precum şi asupra tuturor cetățenilor în calitate de participanți la piața financiară, întrucât pune în pericol integritatea, funcționarea corespunzătoare, reputația şi stabilitatea sistemului financiar şi face ca piața internă să devină mai vulnerabilă la riscul spălării banilor şi al finanțării terorismului”.

Comisia cere astfel Curții de Justiție a UE:

• – să constate că prin neadoptarea, până la data de 26 iunie 2017, a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma Directivei 2015/849/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, sau, în orice caz, pentru că nu a comunicat aceste măsuri Comisiei, România și-a încălcat obligațiile care-i revin în temeiul articolului 67 din această directivă;
• – să oblige România, în conformitate cu prevederile articolului 260 alineatul (3) din TFUE, la plata unor penalități pe zi de întârziere pentru încălcarea obligației de comunicare a măsurilor de transpunere a Directivei 2015/849/UE în cuantum de 21974,40 euro pe zi de la data pronunțării hotărârii în prezenta cauză;
• – să oblige România, în conformitate cu prevederile articolului 260 alineatul (3) din TFUE, la plata unei sume forfetare, bazate pe un cuantum zilnic de 6016,80 euro, înmulțit cu numărul zilelor care s-au scurs începând din ziua următoare expirării termenului de transpunere stabilit în directiva în cauză până la data îndeplinirii obligațiilor de către România, sau, în lipsa îndeplinirii obligațiilor, până la data pronunțării hotărârii de către Curte, sub rezerva depășirii sumei forfetare minime de 1887000 euro;
• – să condamne România la plata cheltuielilor de judecată.

Actiune CJUE by Claudiu on Scribd