O radiografie curajoasă a Rusiei, făcută pentru HotNews.ro de un jurnalist al unui post de radio suspendat de Putin: „În Rusia, viața șefului are prioritate”
Într-un interviu pentru HotNews.ro, jurnalistul Serghei Aslanyan de la radioul Ecoul Moscovei, „suspendat” pe 1 martie de Putin, face o radiografie sinceră a Rusiei de după invazia Ucrainei. Jurnalistul recunoaște că-și asumă riscuri mari prin acordarea acestui interviu, pentru că orice cuvânt greșit folosit în aceste zile poate însemna „un alt deținut politic”.
Există oameni, în special de la marginea Rusiei, care merg cu plăcere în acest război pentru că se gândesc că nu vor muri chiar toți, iar cei care se vor întoarce acasă vor veni „cu mulți bani”. Ce înseamnă mulți bani pentru ei? „La actualul curs al rublei, veți fi șocați, dar salariul în mai multe sate din Rusia este de aproximativ 60 de euro pe lună. Potrivit unor informații, pe surse, pentru o lună de război se achită 550 de euro”, povestește într-un interviu pentru HotNews.ro Serghei Aslanyan, jurnalist rus de la postul de radio „Eho Moscvî” (Ecoul Moscovei), „suspendat” din 1 martie 2022, după 32 de ani de activitate.
Pe data de 3 martie, conducerea instituției a hotărât să închidă postul de radio, precizând că nu a fost informată clar despre motivele suspendării de către Roscomnadzor (instituția specializată de monitorizare a resurselor media). Serghei Aslanyan ne-a precizat de mai multe ori în cadrul interviului că va fi foarte atent la declarațiile pe care le face, din cauza riscurilor la care se expune oferind astfel de comentarii.
Despre situația postului de radio “Eho Mosckvî”: ați lucrat acolo din 2016, acum am încercat să accesez pagina de internet, dar aceasta este inaccesibilă. De asemenea, postul nu mai emite în direct. Cum vi s-au explicat în redacție aceste decizii?
Serghei Aslanyan: Există o versiune oficială: la solicitarea Procuraturii, a avut loc blocarea postului de către o structură specială – Roscomnadzor, lucrul care nu se înscrie însă în normele juridice aplicate în țara noastră. Din acest motiv, fostul redactor-șef al postului, Venedictov Alexei Alexeevici, se va adresa în instanța de judecată și este hotărât să lupte, deoarece consideră că este vorba despre introducerea directă a cenzurii în Rusia, ceea ce este interzis prin Constituția.
Din punctul de vedere al jurisprudenței, perspectiva acestei adresări în judecată există, însă din punctul de vedere al realității în care trăim, este clar că statul „a smuls de pe tabla de șah” un post incomod.
Și aici nu e vorba că am fost în opoziție, în condițiile actuale se examinează doar faptul că unele instituții mass-media nu au un „index de admirație” suficient față de ceea ce se întâmplă. E un motiv suficient pentru a fi supuse presiunii.
Se găsesc tot felul de formulări, adică nu se spune explicit că vor fi închise, se spune despre „o suspendare”. E la fel cum „nu există un război”, ci „o operațiune de pacificare”.
Ca să fim mai clari – ce articol a fost invocat sau ce publicație ori emisiune a postului este verificată acum?
Discutând despre răspunsul la aceasta întrebare, începem să abordăm subiecte politice de nivel înalt. Adică dacă acum o să folosesc un cuvânt nu tocmai exact, acesta poate fi folosit împotriva noastră, pentru a ajunge la anumite rezultate.
Atunci ne explicați, vă rog, ce politică editorială a fost promovată de postul de radio “Eho Moscvî” în această perioadă a războiului în Ucraina, început în 24 februarie?
Vă spun din start că politica postului de radio “Eho Moscvî” nu s-a schimbat timp de 32 de ani, a rămas la fel. Este un teren pentru expunerea punctelor de vedere pentru toate părțile, indiferent dacă este vorba despre oameni „răi” sau „buni”, cei care arată mai puțin bine sau cei care sunt simpatici pentru public.
Acest spectru de opinii niciodată nu a fost redactat sau cenzurat, întotdeauna au existat foarte mulți oameni supărați.
În acest context, precizez: înseamnă că în emisia postului “Eho Moscvî” a răsunat și cuvântul „război” în loc de “operațiunea militară”, lucru, din câte știm noi, interzis în mass-media din Federația Rusă, în aceasta perioadă?
Da, desigur.
„Oamenii fie trebuie să tacă, fie să consume și să difuzeze doar informația „permisă”
În Federația Rusă a mai rămas măcar o instituție media obiectivă, în care cel puțin evenimentele din Ucraina încă pot fi numite „război”?
A rămas. Este vorba despre “Novaya Gazeta”, cu redactorul-șef Muratov, laureat al Premiului Nobel.
În ce condiții lucrează ei acum? Se exercită presiuni asupra lor?
Nu pot să vă spun, dar aici cel mai important lucru este acela că ei mai lucrează. Este o realizare enormă. Desigur, și ei sunt îngrijorați. Ei au atât versiunea print, cât și cea online. Sensul recentelor modificări în legislație este ca toate mass-media să citeze doar surse oficiale, iar cei care nu vor face acest lucru, să fie trași la răspundere, inclusiv cu privare de libertate pe un termen de până la 15 ani.
Oamenii trebuie fie să tacă, fie să consume și să difuzeze doar informația care „a fost permisă”.
Duminică, în mai multe orașe ale Federației Ruse au avut loc proteste împotriva războiului. Cum apreciați numărul celor care au ieșit în stradă? Doar atâția sunt nemulțumiți de acțiunile Kremlinului împotriva Ucrainei sau oamenii se tem să iasă la proteste?
Aici e diferit, de la caz la caz. Evident, populația nu este omogenă și s-a împărțit în trei grupuri: cel mai mare grup îl reprezintă cei absolut indiferenți față de tot ce se întâmplă, în general.
Cel de-al doilea grup sunt cei care se bucură și „celebrează” faptul că rușii sunt, în sfârșit, în Ucraina. Sunt și cei care suferă și cred că ceea ce se întâmplă este imposibil și scandează împotriva războiului.
La proteste ies doar 10-15%, maxim 20%, dintre cei care sunt împotriva războiului. Sunt mai multe explicații aici, dar cea mai importantă rămâne cea mai simplă: lor le este frică.
În data de 6 martie, în 147 de orașe ale Rusiei au fost reținute circa 13 mii de persoane. Numărul total al celor care au ieșit nu este pronunțat foarte clar, în fiecare oraș e diferit. Dar, din păcate, nu au loc manifestații cu participare a milioanelor de oameni.
Unii sunt speriați pentru toată viața. Dacă e să ne uităm la imagini de la protestul din Sankt Petersburg, vom putea vedea cum un tânăr este reținut de poliție, pus pe pământ, iar oamenii din jur trec indiferent pe lângă aceasta situație.
Credeți că aici este rezultatul unei „educații” țintă pentru a asigura un astfel de comportament nepăsător al oamenilor?
În general, există o pasivitate a populației care acum este convenabilă autorităților. Populația a fost la fel de pasivă și anterior, atunci când era necesitatea unei reacții ferme. De exemplu, e vorba despre reforma pensiilor, când mulți oameni au rămas fără pensii, vârsta de pensionare fiind majorată.
Este o caracteristică care s-a format de foarte mult timp, cu greu, și aici nu este doar „alb” și „negru”. Dar totuși oamenii sunt pasivi pentru că le este frică.
O precizare: dacă și jurnaliștii de la “Eho Moscvî” au ieșit sau sunt gata sa iasă la proteste în legătură cu decizia privind postul de radio la care muncesc sau mergeți doar pe calea procesului de judecată?
Aici e vorba despre arta războiului: dacă vrei să câștigi, nu fă ceea ce așteaptă de la tine dușmanul tău. Această regulă despre arta războiului a fost formulată în China câteva secole în urmă. Ne-au „arătat” cum trebuie să facem – să luăm pancarte și toți împreună să cădem sub loviturile polițiștilor.
Noi, jurnaliștii, ne exprimăm dezacordul prin alte fapte care nu întotdeauna sunt vizibile.
Despre modificările care prevăd până la 15 ani de închisoare pentru așa-zisele fake-uri despre armata rusă: schimbările au intrat în vigoare în acest weekend, cum credeți, ce se va avea în vedere în aplicarea acestui articol din Codul Penal al Federației Ruse?
La noi niciodată nu sunt formulări în legislație suficient de clare pentru ca ele să nu fie adaptate la orice scenariu „potrivit”. Aici cuvintele-cheie sunt „închisoare pentru 15 ani” și la acești 15 ani condamnarea poate fi pentru orice. Orice poate fi numit „fake”, orice forma de dezacord poate fi interpretată prin prisma acestui articol.
Am citit despre o propunere legislativă a unui grup de deputați din Rusia care vor ca cei care vor protesta împotriva războiului, să fie trimiși să participe în aceste acțiuni militare. Credeți că poate fi adoptată o astfel de măsură?
Această propunere demonstrează nivelul acestor deputați: să trimiți pe protestatari la război, în cele mai tensionate zone, unde soldații sunt mai vulnerabili psihologic, este o poziție foarte proastă a oamenilor care nu știu istorie. Astfel, dacă în trupele demoralizate vor apărea asemenea persoane care vor face agitație, întregul pluton se va preda dușmanului. Este absurd.
„Imaginați-vă satele de la marginea Rusiei în care salariul este atât de mic încât oamenii merg la magazin doar de sărbători”
Serghei Aslanyan. FOTO: Arhiva personală
Despre sancțiuni: acestea, în opinia dumneavoastră, vor putea să-l oprească pe Putin sau, cel puțin, să schimbe planurile sale referitoare la acest război în Ucraina?
Niciodată în istorie, introducerea unor sancțiuni nu a atins scopurile declarate. Imaginați-vă satele de la marginea Rusiei, în care salariul este atât de mic, încât oamenii merg la magazin doar la sărbători, iar de obicei mănâncă tot ce cresc în grădină.
Și acum îi spune cineva că nu vor mai fi Louis Vuitton și Iphone. Ei nici măcar nu știu ce sunt astea. La acest subiect este o anecdotă foarte tristă, care spune că la Sîzrani (orașul din regiunea Samara, Rusia – n.r.) despre cel de-al treilea război mondial nici nu s-a aflat.
Efectul sancțiunilor va fi resimțit de cei care au trăit un pic diferit, cei de la Moscova, Sankt Petersburg, Novosibirsk. Dar dacă sancțiunile, după calculele europenilor, sunt menite să-i supere pe oameni cu scopul că aceștia să se răscoale pentru a da jos autoritățile – acest lucru nu se va întâmpla niciodată.
Cum afectează populația blocarea cardurilor bancare, Visa și MasterCard?
Nicicum. Acest lucru îi afectează doar pe cei care au rude peste hotare și fac transferuri. Pe teritoriul țării cardurile funcționează. Nu există nicio problemă în acest sens.
„Doar un procent de 18% din populația Rusiei are pașapoarte”
În perspectivă, Rusia s-ar putea confrunta cu un colaps economic sau o criză umanitară, din cauza războiului din Ucraina?
Nu, absolut. Va fi mai rău. Pe urmă va fi cu mult mai rău, dar global nu se va întâmpla nimic. Rusia este o țară mare. Doar aproximativ 18% din populația Rusie are pașapoarte pentru a călători peste hotare. Da, totul se va scumpi, dar când în țara noastră ceva s-a ieftinit? Practic nimic și niciodată.
E adevărat că de mulți manageri din companii mari, care zi și noapte își cumpărau telefoane și mașini scumpe, nu mai are nimeni nevoie. Dar ei nu sunt mulți.
O altă parte a acestei situații, este că foarte mulți oameni „cu plăcere” au mers la război. Cei de la sate au mers la război deoarece la ei acasă nu este niciun viitor, inclusiv mă refer la salariu. Ei se gândesc la faptul că la război nu vor muri chiar toți, iar cei care vor supraviețui, vor veni acasă cu „mulți” bani.
Nimeni nu spune exact cât anume acum se achită (banii) în cadrul contractului pentru serviciul militar. De exemplu, la actualul curs, veți fi șocați, dar salariul în mai multe sate din Rusia este de aproximativ 60 de euro pe lună. Potrivit unor informații, pe surse, pentru o lună de război se achită 550 de euro.
Așa bani nimeni nu are în sate. Dumneavoastră, voi cei din Europa, vă gândiți la faptul că viața omului nu are preț. Asta nu înseamnă că autoritățile voastre au o grijă enormă de voi, însă politică statului este îndreptată spre valoare vieții fiecărei persoane.
În Rusia viața șefului are prioritate. În acest sens, cele două lumi ale noastre nu se intersectează. Toate ONG-urile care promovau altfel de mesaje, apărarea priorității vieții omului, au fost închise în Rusia mai înainte.
Afirmația lui Ivan Groznîi precum „femeile vor mai naște alții” nu se declară în mod oficial, dar se observă în abordări.
Care este scopul final al lui Putin în acest război și la ce pot să se aștepte țările din regiune? Și, în context, cât de justificate vi se par argumentele lui Putin precum că NATO ar fi amenințat anterior securitatea Federației Ruse?
Dacă eu o să vă răspund până la capăt la aceasta întrebare, este foarte probabil că va mai apărea încă un deținut politic, adică eu. De altfel, de mai multe ori deja a fost demonstrat că Putin cam se încurcă în declarații.
De exemplu, chiar și atunci când promitea să nu majoreze vârsta de pensionare, aceasta a fost totuși majorată. Când el spune despre ceva, de fapt, noi toți vedem că el procedează invers. Un om a decis că războiul trebuie să înceapă acum. De ce a decis așa, vom afla. Un răspuns adecvat nu există.
Ca să răspund la întrebarea despre ce urmează, voi răspunde cu ceea ce a spus jurnalistul și astropsihologul Solomon Soloviov, care a făcut prognoze corecte despre începutul acestui război: „la ziua de astăzi încă nimic grav nu s-a întâmplat, în comparație cu ceea ce va urma.”
INTERVIURILE HotNews.ro