Skip to content

„O reformă administrativ-teritorială schimbă radical structura partidelor noastre mari”. Semnal din Administrația Prezidențială după cerința lui Grindeanu pentru Guvernul Niculescu 

Cea mai dificilă discuție despre reforma administrativ-teritorială este cea care are loc în interiorul partidelor, spune consilierul prezidențial Radu Burnete. 

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, i-a cerut recent premierului Luca Niculescu să își asume răspunderea în Parlament pe un proiect de reformă administrativă.

„Reforma administrativă înseamnă o reformă sau o schimbare în sânul partidului”, a declarat Burnete, într-un interviu pentru publicul HotNews. El amintește că subiectul a fost pus în discuție nu doar acum, ci și în guvernele Bolojan, Ciucă și Ciolacu, însă totul s-a oprit la acest stadiu. 

Radu Burnete, consilier prezidențial pe probleme economice. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

„O dimensiune politică pe care partidele nu prea vor să o recunoască”

– Tot în programul de guvernare se vorbește și despre o reformă administrativ-teritorială. Domnul Grindeanu a ieșit recent și i-a cerut premierului să-și asume răspunderea pe un astfel de demers cât mai curând posibil. Dar această reformă care se referă acum la 429 de comune este suficientă sau este doar o mutare de imagine?
– Reforma administrativ-teritorială nu e necesară doar pentru a economisi bani, deși vom economisi și bani, ci și pentru că unitățile teritoriale trebuie să aibă o logică pentru secolul în care trăiești. Și cele cu o mie de locuitori nu au. E nevoie de unități mai mari care să poată să facă lucruri mai mari. Și aici sunt două discuții. 

Una este complicată. Redesenarea completă are o dimensiune constituțională. Când o schimbi, trebuie să o faci și se aplică doar după următoarele alegeri. E o discuție pe care trebuie să o începi, că dacă nu o începi, nu o termini niciodată.

Doi, are o dimensiune politică pe care partidele nu prea vor să o recunoască. O reformă administrativ-teritorială schimbă radical structura partidelor noastre mari, care sunt obișnuite să capitalizeze cu comunități foarte mici, cu primari. 

„Să acceptăm că suntem mai puțini în țară decât spunem uneori”

Trebuie însă ca ele să accepte că trebuie să se schimbe ca să permită această reformă. Dar ăsta e proiectul mare despre care trebuie să începem să discutăm, să-l planificăm. Dar, în paralel, se pot face niște lucruri mai mici.

De exemplu, să acceptăm că suntem mai puțini în țară decât spunem uneori. Și asta are niște consecințe: că anumite localități decad, că primarii care sunt remunerați la numărul de locuitori vor avea salarii mai mici, că numărul de parlamentari, de consilieri trebuie raportat la populația reală, că anumite localități trebuie reclasificate. Acestea sunt lucruri care se pot face mai repede și n-ar trebuit să le mai amânăm. Cel puțin în discuțiile pe care le văd eu, majoritatea partidelor par de acord cu asta. 

De ce nu se întâmplă niciodată, e totuși o întrebare. 

– Este vorba de oamenii pe care îi ai în teritoriu și de voturi.
-Cred că cea mai dificilă discuție este în interiorul partidelor. Aici cred că trebuie să vedem tensiunea fundamentală. Reforma administrativă înseamnă o reformă sau o schimbare în sânul partidului.

Pentru că ele au organizații pentru fiecare oraș, au primari, consilieri locali. Și partidele trebuie să accepte că reforma asta va însemna o restrângere a acestor oameni și trebuie să și-o asume și să vorbească cu activul lor de partid. Dacă nu fac asta, sigur, o putem tot anunța, dar la prima ședință a oricărui partid, primarii sau cei din teritoriu vor spune „noi nu vrem”. Nu putem rămâne blocați în asta.

„România e administrată după o hartă făcută pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu Dej”

– Va fi interes și pentru o restructurare la nivel guvernamental, la instituții, pentru că și aici văd că este o solicitare din partea liderului PSD către premier să o facă.
-Nu doar a liderului PSD. E o discuție pe care și Guvernul anterior a purtat-o, și Guvernul Ciolacu, și Guvernul Ciucă. Nu e o idee nouă.

– Toată lumea vrea, dar nu s-a făcut nimic.
–
 Dacă mă întrebați pe mine, din observația mea și din cifrele pe care le văd, nu cred că administrația centrală e cea care grevează cel mai mult sau care generează cele mai multe probleme. Cel puțin, când vine vorba despre numărul de oameni. Administrația locală e cea care a devenit foarte expansivă, tocmai pentru că avem peste 3.000 de UAT-uri și 40 de județe la o populație care scade. 

România e administrată după o hartă făcută pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu Dej. S-a schimbat lumea foarte mult de atunci. Gândiți-vă numai ce comunicații avem, cât de ușor e să organizezi digital niște regiuni.

-Cum să organizezi digital când nu sunt toate primăriile în ghișeul.ro?
–
E adevărat, dar Guvernul trecut a făcut destul de multe presiuni și au reușit să înroleze destul de multe primării. 

-Deci lumea vorbește despre Inteligență Artificială  și noi încă stăm și ne gândim cum să intre primăria sau nu în ghișeul.ro.
-E adevărat. Noi, de multe ori, avem problema asta că suntem cu un pas mai mic sau mai mare în urma istoriei. Ne-am construit autostrăzi când Europa le avea deja. Acum avem nevoie să trecem la Inteligență Artificială, dar n-am terminat digitalizarea.

E totuși o oportunitate să accelerăm niște lucruri. Noi nu putem rata această revoluție adusă de Inteligență Artificială.

Continuarea interviului cu Radu Burnete, în zilele următoare pe HotNews. El vorbește despre relațiile cu liderii politici, despre ipoteza unor noi creșteri de taxe și dă detalii din întâlnirile lui Nicușor Dan cu marii investitori care împrumută România.