Topul celor mai fericite țări din lume. România a urcat o poziție în clasament
Finlanda rămâne cea mai fericită țară din lume pentru al nouălea an consecutiv, potrivit raportului anual al ONU privind fericirea, în timp ce România a urcat un loc în acest top, ajungând acum pe 34.
Raportul, publicat anual în preajma Zilei Internaţionale a Fericirii a Organizaţiei Naţiunilor Unite, clasifică peste 140 de ţări pe baza modului în care oamenii îşi evaluează propriile vieţi.
Datele provin în principal din sondajul Gallup World Poll, cercetătorii analizând, de asemenea, factori precum sprijinul social, speranţa de viaţă sănătoasă, libertatea, generozitatea şi percepţia asupra corupţiei, notează News.ro.
Conform raportului, primele trei țări cele mai fericire din lume sunt Finlanda, Islanda și Danemarca.
Costa Rica ocupă locul 4 – cea mai înaltă poziție în clasament înregistrată vreodată pentru o țară din America Latină. Suedia și Norvegia ocupă locurile 5 și respectiv 6.
Alte trei țări din Europa apar în top 10: Olanda pe locul 7, Luxemburg pe locul 9 și Elveția pe locul 10.
România a urcat un loc în top, faţă de raportul din 2025, clasându-se pe 34 din 147 de ţări.
Legătura dintre reţelele sociale și bunăstarea tinerilor
Legătura dintre utilizarea reţelelor sociale şi bunăstarea este evidenţiată în acest raport într-un moment în care multe ţări iau în considerare impunerea de restricţii asupra utilizării reţelelor sociale de către tineri.
„Scăderi spectaculoase” ale nivelului de fericire au fost înregistrate în rândul tinerilor sub 25 de ani din Statele Unite, Canada, Australia şi Noua Zeelandă, „în special în rândul fetelor”, indică raportul.
În schimb, în alte regiuni ale lumii se observă o creştere a nivelului mediu de fericire declarat în rândul tinerilor.
„Majoritatea tinerilor din lume sunt mai fericiţi astăzi decât acum 20 de ani, iar aceasta este o tendinţă care merită atenţia noastră”, a declarat într-un comunicat Jon Clifton, director general al Gallup, care a contribuit la elaborarea raportului.
Acesta subliniază că impactul utilizării reţelelor sociale asupra stării de bine este „complex”.
Printre factorii care influenţează acest aspect se numără timpul petrecut pe platforme, tipul platformei, modul în care aceasta este utilizată, precum şi factori demografici precum sexul şi statutul socio-economic.
„O utilizare intensivă este asociată cu un nivel de bunăstare semnificativ mai scăzut, dar cei care se îndepărtează în mod deliberat de reţelele sociale par, de asemenea, să piardă anumite efecte pozitive”, a explicat Jan-Emmanuel De Neve, unul dintre autorii raportului, profesor de economie la Universitatea Oxford şi director al Centrului de Cercetare privind Bunăstarea al acesteia.