Stomatolog din București: „O treime din pacienții mei nu își permite tratamentul cap-coadă”. Ce se decontează în România și cum e în alte țări 

Prețul unei vizite la dentist este unul dintre motivele care îi ține pe români departe de cabinete. „După ce scapă de durere și de episodul acut, unii dintre pacienți nu mai revin”, spune Anna Maria Pangică, medic stomatolog din București, într-un dialog cu HotNews. Tratamentele decontate pot însă să facă diferența, dar și aici apar alte situații. 

• Doar 3,41% din populația României a beneficiat de tratamente stomatologice prin fondurile Casei de Asigurări de Sănătate în anul 2024. 
• În alte țări din Europa, tratamentele stomatologice sunt fie decontate integral – cu excepția serviciilor care țin de estetică, precum albirea sau îndreptarea dinților – fie parțial decontate, în proporție de 60-70%. 
• Articolul este parte a proiectului Pulse, un consorțiu jurnalistic internațional în care HotNews este parte și care oferă publicului perspective documentate și diverse, cu informații din mai multe țări, despre probleme de mare interes public. Textul a fost scris de Alina Neagu (HotNews – România), Kim Son Hoang (Der Standard – Austria), Francesca Barca (Voxeurop – Franța) și Petr Jedlička (Denik Referendum – Cehia).

6,3% dintre locuitorii Uniunii Europene cu vârsta de 16 ani și peste 16 ani care au avut nevoie de îngrijiri stomatologice au declarat că nu au putut beneficia de acestea în anul 2024. 

Principalele cauze au fost dificultățile financiare, listele lungi de așteptare sau distanța față de furnizorii de servicii, arată datele Eurostat.

În spatele acestei medii se ascunde însă o diferență profundă între țările UE. În România, de exemplu, procentul se ridică la 16,2%. Țara este depășită doar de Grecia – 27,1% și de Letonia – 16,5%. 

În țări precum Malta și Germania, problema este aproape neglijabilă – procentele sunt 0,4 și 0,9%. 

În România, decontarea serviciilor oferite de cabinetele stomatologice poate să facă diferența. Care e, însă, situația? 

Servicii decontate în 21% din cabinete stomatologice 

În România, funcționează 17.450 de cabinete stomatologice. Dintre acestea, 3.737 ofereau, anul trecut, servicii decontate. Proporția este de un singur cabinet care oferă servicii decontate la 4,5 cabinete. 

Numărul medicilor stomatologi aflați în contract cu CNAS este mai mare – de 6.589 în 2025 – pentru că în același cabinet pot lucra mai mulți medici.

Chiar și în aceste cabinete care aleg să ofere servicii și prin Casa de Asigurări, „ar fi necesari de 8-10 ori mai mulți bani ca să putem trata toți pacienții”, spune Anna Maria Pangică, medic stomatolog din București, într-un dialog cu HotNews. 

„Tratează doar dintele care a provocat urgența”

În cabinetul său, aproximativ 20 de pacienți pe lună beneficiază de servicii decontate sau plătite parțial de Casa de Asigurări. Adică un sfert din cei pe care îi tratează lunar. 

Anna Maria Pangică are decontate prin Casa de Asigurări urgențele, care reprezintă aproximativ 5-8 cazuri pe lună. La acestea se adaugă cel mult 10-15 pacienți pentru tratamente cu coplată.

„În jur de 20 de pacienți reușim să acoperim cu banii de la Casă, măcar parțial, dintr-un total de aproape 80 de pacienți pe lună. Unul din patru sau mai puțin de unul din patru”, spune medicul stomatolog, în dialogul cu HotNews.

Majoritatea pacienților ei își plătesc însă tratamentele cu bani din buzunar. Însă „o treime dintre ei, cred că chiar un pic mai mult, nu pot susține financiar tratamentul cap-coadă”, spune medicul.

Se referă la situațiile în care, deși există un plan de tratament pentru întreaga dantură a pacientului, acesta alege, cel mai adesea din lipsa banilor, să trateze doar dintele care a provocat episodul acut. Sau întrerupe tratamentul la un anumit moment.

„Pentru pacienții care nu își permit tratamentul complet, situația poate însemna continuarea tratamentului doar pentru dintele care a provocat urgența. După ce scapă de durere și de episodul acut, unii dintre pacienți nu mai revin”, spune medicul.

Unii ajung la chirurgie și optează pentru extracția dintelui, o soluție mai puțin costisitoare.

Cum sunt aleși pacienții care beneficiază de servicii decontate 

Banii de la Casa de Asigurări acoperă doar servicii de bază, precum urgențele, obturațiile sau extracțiile dentare. Tratamentele mai avansate, care necesită microscop spre exemplu, nu sunt decontate. Asta cu toate că tratamentele cu microscop cresc șansa de reușită în cazurile dificile și previn pierderea/extracția dinților.

Cum banii nu ajung pentru toată lumea, pacienții care beneficiază de tratamente decontate „nu sunt selectați în funcție de venit sau de alte criterii”, mai spune Anna Maria Pangică, în dialogul cu HotNews.

„Există o listă a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate în care unele servicii sunt decontate integral, altele presupun coplată, iar cele care nu sunt incluse în listă sunt plătite integral de pacient”, explică medicul. 

„Nu poți să faci tu alegeri, ca medic. Principiul este că este primul venit, primul servit, în limita plafonului”, spune dr. Pangică.

Pacienților care nu își permit să plătească, dar se încadrează în lista tratamentelor decontate, li se recomandă să vină la începutul lunii viitoare, dacă plafonul s-a terminat.

Unii pacienți își caută singuri informațiile pe site-ul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și află care sunt cabinetele aflate în contract. Alții află direct de la medic, atunci când ajung la cabinet și li se explică faptul că anumite manopere sunt decontate integral sau parțial.

Pentru a beneficia de aceste servicii, pacientul trebuie să fie asigurat și să aibă card de sănătate.

Problema este cu atât mai complicată cu cât un tratament se poate întinde pe săptămâni, luni sau chiar un an și poate presupune manopere cu regimuri diferite de decontare.

„Unele manopere sunt cu posibilitate de decontare, unele cu posibilitate de coplată și unele fără niciun fel de posibilitate de sursă de finanțare de la stat. Deci este o aritmetică pe care trebuie să o faci, pe care trebuie să o explici pacientului și pe care pacientul să o înțeleagă și să o accepte”, mai spune Anna Maria Pangică. 

„Nu putem să-i refuzăm, vin ca urgențe, plângând”

În comuna Grajduri din județul Iași, unde medicul Smărăndița Păcuraru are cabinet stomatologic de peste 20 de ani, cei care au prioritate la serviciile decontate sunt, de regulă, copiii. 

„Pentru că nu putem să-i refuzăm, vin ca urgențe, plângând. Durerile de dinți la copii sunt dramatice”, explică medicul stomatolog, care este și vicepreședinta Colegiului Medicilor Stomatologi. 

Medicul stomatolog spune că încearcă să îi trateze pe copii inclusiv după ce plafonul de la Casa de Asigurări pentru luna respectivă s-a terminat: „Și raportăm serviciile lunile următoare. Dar am pierdut foarte multe servicii, în sensul că uitam de ele”.

Sunt familii care nu își permit tratamentele, iar uneori copiii ajung la medic la 14-15 ani cu probleme dentare care au evoluat de-a lungul timpului. Există și situații când părinții nu știu că anumite tratamente pot fi realizate prin asigurările de sănătate.

De cele mai multe ori, însă, nu sunt bani pentru stomatolog. În mediul rural, există uneori situații când „o familie întreagă trage de un salariu sau trăiește din alocațiile copiilor”. 

Ce servicii decontează alte țări

În Austria, tratamentele stomatologice de bază și serviciile standard, inclusiv protezele dentare, sunt acoperite de asigurarea de sănătate. Există și servicii precum igiena dentară profesională care sunt plătite de pacient.

În plus, există și unele diferențe între serviciile acordate copiilor și cele pentru pacienții adulți: spre exemplu, aparatele dentare pentru copii sunt acoperite de Casa de Asigurări de Sănătate, în timp ce, în cazul adulților, costurile sunt suportate de pacient. 

În Franța, tratamentele stomatologice sunt rambursate parțial, în proporție de 60%-70%, cu excepția serviciilor considerate estetice 

În Cehia, asigurarea generală de sănătate ar trebui să acopere toate controalele preventive, îndepărtarea tartrului, precum și tratamentele obișnuite, cum ar fi extracția dentară sau tratarea cariilor și înlocuirea obturațiilor standard.

În practică, însă, acest lucru se întâmplă aproape exclusiv doar în unitățile de urgență ale spitalelor sau în cabinetele medicilor stomatologi mai în vârstă, care se apropie de pensionare.

În cabinetele și clinicile înființate în ultimele două decenii, pacientul plătește, de regulă, o sumă suplimentară cuprinsă între 20 și 100 de euro pentru diverse proceduri, care sunt decontate doar parțial: proprietarii acestora obișnuiesc să introducă unele costuri suplimentare pentru materiale și servicii adiționale.

Așa se ajunge ca doar consultațiile și controalele preventive, precum și extracțiile dentare de urgență, să fie gratuite peste tot.

Un motiv pentru care pacienții preferă, însă, cabinetele private este atitudinea mai atentă față de ei, cu accent pe limitarea sau lipsa durerii. Mulți preferă această variantă, chiar dacă plătesc în plus. 

„Atunci când doare, este deja târziu”

În România, accesul la tratamente este influențat nu doar de lipsa banilor, ci și de modul în care oamenii își stabilesc prioritățile, crede Smărăndița Păcuraru. 

„Oamenii în general prioritizează bunurile materiale, mai puțin sănătatea proprie. Este o meteahnă a poporului român. Ne mai cumpărăm ceva în casă, mai schimbăm o mobilă, mai facem ceva în curte, decât să investesc în sănătate. Că nu m-a durut.” 

„Eu mereu încerc să le explic că atunci când doare, este deja târziu. În sensul că costă, iar tratamentul poate avea un rezultat bun sau nu. Pentru că se întâmplă, e un organism viu. Și nu vorbesc doar despre dinți”, subliniază medicul. 

Sănătatea orală este adesea lăsată în plan secund, iar pacientul ajunge la dentist abia când apare durerea.

În cazul celor care ajung târziu, costurile cresc odată cu gravitatea problemelor și este cu atât mai greu să și le permită. Tratamentele devin foarte scumpe atunci când se ajunge la boală parodontală avansată, distrucții extinse, intervenții pentru salvarea dinților sau proceduri complexe, inclusiv adiții de os. Iar pacientul intră într-un cerc vicios. 

De aceea, medicul spune că insistă întotdeauna, în dialogul cu pacienții săi, asupra importanței prevenției și a controalelor regulate: „Cel mai bun implant este propriul tău dinte, așa cum spune un coleg de-al meu.”

La rândul său, dr. Anna Maria Pangică, medic stomatolog în București, nu vede serviciile stomatologice ca pe un lux, ci ca pe o necesitate. Ea consideră că este nevoie de dialog între autorități și medicii stomatologi pentru găsirea unor soluții și spune că un sistem mai bine finanțat ar putea facilita inclusiv intrarea în profesie a medicilor stomatologi care termină facultatea. 

Medicii tineri ar putea fi cooptați mai ușor în cabinete și ar putea avea acces mai facil la pacienți dacă ar putea lucra în cadrul unor cabinete aflate în contract cu Casa.

Ce fac pacienții neasigurați când au dureri de dinți?

În alte țări se caută soluții pentru ca și persoanele care nu beneficiază de asigurare medicală să poată beneficia de tratamente la dentist. 

„Nu este normal ca, în mijlocul societății noastre, să existe oameni care, chiar și atunci când au dureri severe, să nu meargă la dentist ani de zile. Pentru că nu au asigurare și se tem de costuri sau pentru că le este rușine de starea dinților lor”, declara, în anul 2025, Daniela Unterholzner, directoarea executivă a Neunerhaus, o organizație din Austria.

Neunerhaus sprijină persoanele fără adăpost și oferă, de peste 15 ani, servicii de îngrijire dentară persoanelor fără adăpost și celor care nu au asigurare medicală. În acest fel, aproximativ 15.000 de persoane au beneficiat până acum de ajutor.

„Sănătatea dentară joacă un rol esențial în calitatea vieții, mai ales pentru persoanele care își caută un loc de muncă sau o locuință și care, după un tratament dentar de succes, pot participa din nou la viața societății cu mai multă încredere în sine”, mai spunea directoarea Neunerhaus. 

Și în Cehia există uneori dezbateri privind accesul la îngrijiri stomatologice pentru persoanele aflate în cele mai dificile situații sociale. În practică însă, aceste persoane, de regulă, pur și simplu nu merg la dentist

Organizațiile caritabile din Cehia oferă servicii stomatologice doar într-o măsură foarte limitată –  două sau trei organizații asigură acces la îngrijiri dentare pentru persoanele fără adăpost din marile orașe.

Pe lângă problemele și costurile tratamentelor, medicii stomatologi sunt reticenți privind o colaborare cu CNAS. Ce dificultăți întâmpină ei, în partea a doua a articolului