Oamenii au nevoie de o perspectivă clară de modernizare a țării pentru a nu mai crede în AUR

Zgomot, agresivitate, populism. Accente naționaliste, apel la nostalgie, dezinformare. Zero soluții reale.

Rețeta AUR nu este originală. O regăsim la majoritatea partidelor care au înregistrat succese de scurtă durată în Europa și în România în ultimii ani, fie că ne referim la Syriza în Grecia, UKIP în Marea Britanie sau PRM și PPDD în România.

Partidele extremiste vin și pleacă repede, imediat ce oamenii își dau seama că aceste mișcări politice nu au de fapt soluții la probleme lor. Consecințele negative pentru populație ale unor astfel de mișcări politice pot fi mici (PPDD, spre exemplu, nu a influențat agenda politică prea mult în România) sau foarte mari (ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, deznodământ la care UKIP a contribuit semnificativ).

Ultimul lucru de care are nevoie România acum este un partid populist în creștere, care să distrugă fără să construiască ceva, de aceea trebuie să le oferim oamenilor ceva mult mai bun decât ceea ce pretinde că oferă AUR.

Indicatorii economici și sociali care ne arată nevoile oamenilor

Cauzele succesului actual al discursului populist în România pot fi găsite în indicatorii economici și sociali. În primul rând, suntem pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește competențele digitale, conform cifrelor furnizate de Comisia Europeană.

Doar 31% dintre români au competențe digitale cel puțin de bază (față de 56% media UE). Lipsa competențelor digitale înseamnă că acei oameni au acces îngrădit la informație. Fie pentru că efectiv nu folosesc internetul, fie pentru că nu au pregătirea necesară de a căuta informația online și cad mult mai ușor pradă știrilor false. Lipsa competențelor digitale înseamnă și o îngrădire a accesului la piața muncii. În condițiile în care din ce în ce mai multe locuri de muncă necesită competențe digitale, în lipsa unei pregătirii IT de bază, ai mai puține șanse să obții un loc de muncă stabil și cu perspective de dezvoltare.

Doar 6% din companiile românești oferă angajaților pregătire IT (față de 20% în UE). Lipsa digitalizării întreprinderilor înseamnă că acele companii nu sunt competitive pe piața europeană și, deci, nu pot oferi salarii la nivelul din vestul Europei.

Poate oamenii nu simt concret nevoia de a se digitaliza, dar simt că au venituri mai mici și că găsesc greu un loc de muncă bine plătit.

Alt indicator important îl reprezintă indicele testelor PISA (Programul internațional pentru evaluarea elevilor). La cele mai recente evaluări publicate, din 2018, România a avut cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani. Cu alte cuvinte, pregătirea elevilor a scăzut în ultimul deceniu. Avem 41% dintre elevi care se încadrează la analfabetism funcțional (adică pot citi un text, dar nu înțeleg ce spune acel text). Discursul populist prinde mai ușor în rândul populației care nu a avut șansa unei educații de calitate.

Sănătatea este un alt domeniu important unde oamenii tot așteaptă îmbunătățiri. Pandemia de COVID-19 ne-a arătat atât dorința personalului medical de a ajuta și de a se autodepăși în combaterea crizei, dar și limitele sistemului medical. România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la tratarea cauzelor mortalității și pe antepenultimul loc la prevenirea acestor cauze. Suntem, de asemenea, pe penultimul loc în UE la speranța de viață.

Românii din marile orașe încep să resimtă o altă problemă care le afectează nivelul de trai: aerul poluat. Bucureștiul, spre exemplu, este unul dintre cele mai poluate metropole europene. Capitala se află pe locul 263 din 323 de orașe monitorizate de Agenția Europeană de Mediu în ceea ce privește calitatea aerului.

Toți acești indicatori ne arată capacitatea redusă a unei mari părți a populației de a participa activ la societate, de a avea un loc de muncă stabil, bine plătit, în condiții de siguranță și de a avea perspective de dezvoltare profesională.

Soluții reale la probleme reale vs. false soluții la false probleme

AUR există în România fiindcă politicienii responsabili nu au oferit o perspectivă de modernizare a țării la nivelul așteptărilor oamenilor.

Românii nu simt că există o agendă clară, asumată în spațiul public, de îmbunătățire a calității vieții lor prin creșterea calității educației, a sănătății, prin dezvoltarea infrastructurii, prin digitalizare, prin reducerea poluării și prin întărirea economiei care să genereze locuri de muncă stabile și bine plătite.

Dacă nu le dăm oamenilor motive să se uite cu încredere spre viitor, ei vor privi spre trecut.

Aderarea la Uniunea Europeană și absorbția fondurilor europene au reprezentat și reprezintă în continuare principala perspectivă de modernizare pe care o conștientizează românii. Dar trebuie accelerate eforturile. S-au făcut multe investiții în România în ultimii 15 ani, majoritatea cu ajutorul fondurilor europene. Nivelul de trai a crescut, dar într-un ritm nesatisfăcător pentru o populație căreia aderarea la UE i-a lărgit perspectivele și i-a crescut așteptările.

Atât timp cât nu accelerăm modernizarea și nu reducem decalajele față de restul Uniunii Europene, oamenii vor fi în continuare victime ale populismului. Din cei aproximativ 4 milioane de români cât se estimează că trăiesc și lucrează în vestul Europei, mulți nu au emigrat de tot. Ei vin și pleacă, muncesc sezonier în străinătate. Lor trebuie să le demonstrăm cu atât mai mult că decalajul dintre România și vestul Europei se reduce. Altfel, vor cădea victimă discursului populist, dovadă rezultatul AUR în Diaspora la ultimele alegeri.

Creșterea digitalizării, a calității serviciilor publice, mai ales în sănătate și educație, reducerea poluării din orașe, modernizarea transportului urban și a infrastructurii de transport: toate aceste investiții pot fi făcute din cele 80 de miliarde de euro, fonduri europene, pe care le avem la dispoziție în următorii ani. Toate acestea sunt soluții concrete la nevoile oamenilor.

Cu orice spital nou terminat la timp, cu orice tronson de autostradă important inaugurat înainte de termen, oamenii vor privi mai mult în față și vor ignora mesajele populiste și extremiste.

Dacă le oferim românilor soluții reale la problemele lor reale, vor înceta să creadă în falsele soluții oferite de AUR la false probleme.

ZERO toleranță la încălcarea legii și agresivitate

Modernizarea este principala soluție la combaterea populismului, dar, în paralel, trebuie să nu tolerăm comportamentul agresiv, minciuna și îndemnul la nerespectarea legilor.

Trebuie să taxăm orice mesaj și orice acțiune care îndeamnă la violență, trebuie să demascăm orice minciună, orice dezinformare din partea populiștilor.Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro