Oana Gheorghiu îl acuză pe Grindeanu că a avizat listarea la bursă a TAROM și a altor companii de stat când era ministru al Transporturilor și publică documentul. Replica liderului PSD

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu l-a acuzat miercuri pe liderul PSD, Sorin Grindeanu, că, în perioada în care era ministru al Transporturilor, a avizat un memorandum privind listarea la bursă a mai multor companii de stat, inclusiv TAROM, Compania Națională Aeroporturi București și Administrația Porturilor Maritime. Șeful PSD a răspuns acuzațiilor și susține că Oana Gheorghiu confundă termenul de „propunere” cu „aprobare” și că transformă o listă de propuneri respinse în decizii asumate, ceea ce „nu este o interpretare diferită a faptelor, ci o inversare a lor”.

Oana Gheorghiu a publicat pe pagina ei de Facebook un memorandum aprobat în martie 2025, în care apar semnăturile mai multor membri ai Guvernului, inclusiv cea a lui Sorin Grindeanu.

„Dovada minciunii domnului «Nu Ne Vindem Țara» Sorin Grindeanu. Ieri, în Parlament, domnul președinte PSD Sorin Grindeanu a dărâmat Guvernul pentru a opri listarea companiilor de stat. Însă anul trecut, domnul ministru PSD al Transporturilor Sorin Grindeanu a avizat listarea la bursă a următoarelor companii de stat: TAROM, Compania Națională Aeroporturi București, Compania Națională Administrația Porturilor Martime S.A., Societatea Carpatica Feroviar România S.A., Compania Națională Aeroportul International Timișoara Traian Vuia”, a scris Oana Gheorghiu, în postarea din mediul online.

Potrivit Oanei Gheorghiu, în document mai apar propuneri de listare pentru CEC Bank, Poșta Română, Loteria Română, Eximbank, Imprimeria Națională, Romarm, Romgaz, Cuprumin, Societatea Națională a Sării Salrom, Oil Terminal, Complexul Energetic Oltenia, ELCEN, CNAIR, Uzina Termoelectrică Midia, SN a Apelor Minerale.

„Am primit acest document astăzi. Evident, am verificat autenticitatea sa și am primit confirmarea că documentul este original. Documentul cuprinde lista de companii, argumentație, calendar, plan de acțiune. Toate aceste elemente, avizate de domnul Sorin Grindeanu”, a mai precizat vicepremierul Oana Gheorghiu. 

„Ce mai zice documentul? Că listarea companiilor de stat este recomandare OECD. Că e obiectiv asumat prin PNRR. Că e necesară pentru atingerea jalonului 443. Că trebuie selectați intermediari autorizați, adoptate hotărâri de guvern, pregătite ofertele publice Așadar, domnul Sorin Grindeanu l-a dat jos pe Ilie Bolojan pentru că acesta din urmă voia listarea companiilor de stat. Adică exact ceea ce domnul Sorin Grindeanu avizase el însuși anul trecut. Astăzi, domnul Sorin Grindeanu este propunerea PSD pentru funcția de prim-ministru”, încheie Oana Gheorghiu. 

Grindeanu: „Doamna Gheorghiu confundă «propunere» cu «aprobare»”

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, respinge acuzațiile și susține că Oana Gheorghiu a prezentat drept „aprobate” niște propuneri incluse într-o etapă preliminară a memorandumului.

„Am citit cu atenție postarea doamnei Oana Gheorghiu. Înțeleg indignarea, mai ales când nu citești prima pagină din document. Dacă ar fi citit-o ar fi observat că memorandumul a fost inițiat de Mihnea Claudiu Drumea, colegul de partid al domnului Ilie Bolojan. Dacă tot a făcut efortul să îl publice, să îl și citim împreună. Până la capăt, nu doar până unde convine.

1. Doamna Gheorghiu confundă «propunere» cu «aprobare».

Memorandumul conține trei liste distincte, nu una singură:

• Lista propunerilor brute primite de la Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Bursa de Valori București și Fondul Proprietatea (paginile 5–6). De aici a copiat doamna Gheorghiu lista ei roșie.

• Lista intermediară rezultată după ședințele de lucru – 6 companii (pagina 6).

• Lista finală propusă Guvernului spre aprobare (pagina 9, „Concluzii”) — trei companii: CNCIR, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, Societatea Carpatica Feroviar România”, a scris Grindeanu, tot într-o postare pe Facebook.

„TAROM nu este în lista finală. Compania Națională Aeroporturi București nu este în lista finală. Aeroportul Timișoara nu este în lista finală”, a precizat liderul PSD.

„Sunt propuneri respinse. Doamna Gheorghiu le prezintă ca propuneri aprobate. Asta nu este o interpretare diferită a faptelor. Este o inversare a lor”, a continuat Grindeanu.

El susține că ce a avizat de fapt este „un memorandum tehnic” care „analizează cadrul legal aplicabil unei eventuale listări, enumeră propunerile primite de la diverse instituții, filtrează acele propuneri și propune Guvernului o listă scurtă de trei companii”.

„Avizul meu privește documentul în ansamblu, inclusiv concluziile lui, adică inclusiv excluderea TAROM, CNAB și a celorlalte companii pe care doamna Gheorghiu le prezintă ca fiind „avizate de mine”. A spune că am avizat listarea TAROM pe baza unui document care explică de ce TAROM nu este propusă pentru listare este, ca să fiu blând, un exercițiu de imaginație”, a afirmat Grindeanu.

„Listarea la bursă nu înseamnă vânzarea companiei”

El mai susține că memorandumului îi revenea rolul de a îndeplini jalonul 443 din PNRR, care prevede „cel puțin 3 companii de stat listate/de tip lease/restructurate în domeniul energiei și al transporturilor”.

„Eu, ca ministru, am avizat un document tehnic care propune modul cel mai prudent de a o îndeplini — cu trei companii, nu cu douăzeci! A susține că «Grindeanu voia să vândă țara» pentru că am avizat implementarea unei obligații PNRR este o acuzație care, dacă ar fi adevărată, ar trebui adresată guvernelor care au negociat și semnat PNRR-ul, nu unui ministru care îl execută”, susține liderul PSD.

 „«Listare la bursă» nu înseamnă «vânzarea companiei»”, a mai spus fostul ministru al Transporturilor.

Acuzațiile din moțiunea de cenzură și replica Oanei Ghoerghiu

În textul moțiunii de cenzură, citit în Parlament de către liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, au fost făcute o serie de acuzații cu privire intenția guvernului Bolojan de a lista la Bursă pachete de acțiuni din cadrul unor companii de stat profitabile.

„România nu este o marfă, iar companiile statului nu sunt active de lichidat pentru a acoperi eșecuri politice. Prim-ministrul Ilie Bolojan a ajuns într-un punct în care confundă deliberat reforma cu vânzarea și strategia cu improvizația. Sub pretextul unor obligații din PNRR și al unor «analize exploratorii» redactate pe repede înainte, Executivul pregătește cea mai amplă înstrăinare de active strategice din ultimele două decenii, fără consultare în coaliție, fără dezbatere publică și fără o minimă asumare politică. În același timp, discursul public al Guvernului Bolojan ridică întrebări serioase. Se vorbește despre faptul că românii ar fi pregătiți să investească masiv în aceste listări. O minciună sfruntată! De fapt, se pregătește o operațiune care nu are nimic în comun cu interesul public, o acțiune opacă, în avantajul unor cercuri restrânse, orchestrată tocmai de către cei care trâmbițează transparența: pachete din companii strategice ale statului sunt scoase din circuitul transparent al pieței și direcționate, ocolind Bursa de Valori, prin mecanismul de plasare accelerată, către investitori selectați, în condiții stabilite discreționar, la prețuri mai mici decât cele reale”, a subliniat Petrișor Peiu în urmă cu o săptămână, când a fost citită moțiunea.

Inițiatorii moțiunii au menționat, în textul documentului, că prin aceste tranzacții statul român ar pierde „miliarde de lei” prin subevaluarea activelor. Parlamentarii care au inițiat moțiunea de cenzură precizează că, pentru a distrage atenția publică, „în scopul celei mai mari ticăloșii din ultimele decenii”, s-a întocmit o listă de companii profitabile, amestecate „cu abilitate” printre companiile cu pierderi, și „s-a pedalat” pe urgența scoaterii acestora la vânzare.

Propunerile privind Hidroelectrica și Romgaz merg în aceeași direcție – două companii profitabile, piloni ai securității energetice, care contribuie anual cu peste 5,4 miliarde de lei la buget, sunt transformate în ținte pentru vânzări accelerate, au mai susținut inițiatorii, în textul moțiunii.

Ulterior, Oana Gheorghiu a susținut că, prin moțiunea de cenzură, PSD încearcă să transforme „o discuție echilibrată despre reforma companiilor de stat” într-o „campanie de isterizare publică”. Vicepremierul a acuzat „aberațiile” din textul moţiunii și a afirmat că reforma companiilor de stat nu înseamnă lichidarea patrimoniului public, nu înseamnă „cedarea controlului” şi nu înseamnă vânzare pe ascuns.

„Sunt amestecate, în mod voit, companii foarte diferite, aflate în stadii diferite și în logici diferite: companii deja listate, companii analizate exploratoriu, companii aflate în procese de reformă, companii strategice, companii cu probleme structurale și chiar companii din industria de apărare. Toate sunt puse laolaltă într-un ghiveci pentru a crea impresia unei operațiuni generale și netransparente împotriva bunului public”, a scris vicepremierul miercurea trecută, într-o postare pe Facebook.

„Vedem aceeași tehnică folosită și în cazul unor companii precum CEC Bank, Hidroelectrica, Romgaz sau SALROM. Sunt invocate nume puternice, cu încărcătură publică și emoțională, tocmai pentru a construi panică. Nu pentru a purta o discuție serioasă despre politica de proprietate a statului, despre rolul pieței de capital sau despre instrumentele prin care statul își poate întări disciplina corporativă. Similar este atacată și Reforma 9 și este contestat orice temei procedural sau european, ca și cum simplul fapt că Guvernul analizează opțiuni și construiește instrumente de decizie ar fi, în sine, o vină”, a mai denunțat ea.