Occidentul, sanctiuni dezamagitoare pentru Rusia. Putin isi continua jocul

Pietele financiare au rasuflat usurate luni dupa ce sanctiunile impuse Rusiei de UE si SUA au fost chiar mai anemice decit asteptarile mediului de business. Dar cedarea Crimeei fara nici o reactie semnificativa din partea Occidentului i-a prilejuit fostului sahist rus, actual disident, Garry Kasparov o remarca antologica: Obama il face pe pe Jimmy Carter sa para Winston Churchill. Confruntati cu presiunea lobby-ului de business (Marea Britanie), cu dependenta fata de fluxurile de gaze (Germania) sau de bani negri din Rusia (Cipru), liderii europeni au negociat indelung sanctiuni mai degraba dezamagitoare. Avind alibiul nevoii de dialog cu Rusia si al stabilitatii financiare, liderii (ce gluma) marilor puteri democratice isi pregatesc popcornul si berea pentru a urmari viitoarea miscare a lui Putin.

Dupa ce a cistigat Crimeea fara nici o pierdere – nici un glont irosit, nici o viata pierduta, nici macar o sanctiune economica – Putin merge marti in Parlament pentru a-si anunta noile planuri.

Vrea sa intre in estul Ucrainei? Aparent, nici o problema. Kievul e sfisiat de probleme insurmontabile, nu are bani nici pentru salariile functionarilor, iar armata e complet demoralizata de cedarea fara lupta a Crimeei. Plus ca in estul rusofon s-ar putea ca eliberatorii rusi pe tancuri sa fie intimpinati cu piine si flori.

Va misca semnificativ Occidentul daca Rusia invadeaza estul Ucrainei?

Din partea UE – nici o sansa. E nevoie de consens pentru o reactie, fie si pentru batut obrazul. Or, negocierea pentru asa-zisele sanctiuni de luni (au fost pedepsiti cu interzicerea vizitelor si inghetarea conturilor citiva oficiali de rang 2 si 3 din politica rusa, plus militarii care au indeplinit ordinele) a aratat o UE profund divizata. Pe de o parte, statele ca Polonia si balticele – radicale si constiente de pericolul unei Rusii care nu intimpina rezistenta. Pe de alta parte – statele mai degraba retinute, precum Germania, constiente ca o blocada economica la adresa Rusiei ar produce daune insemnate si pe plan intern. Al treilea grup – reticentii: tari ortodoxe (Bulgaria, Grecia, Cipru – toate dependente de gaze si bani din Rusia), plus Spania si Portugalia.

Joi va fi Consiliu European, unde sefii de stat si de guvern vor decide linia de urmat si eventuale noi sanctiuni. Urmeaza o pedeapsa si pentru seful Circului de stat din Moscova?

SUA au mers putin mai departe decit UE si au sanctionat un vicepremier si pe sefa camerei superioare a Parlamentului, plus doi consilieri ai lui Putin. Extrem de putin insa pentru o tara care, pina la mandatele lui Barack Obama (cistigatorul Nobelului pentru pace) isi facuse o misiune din apararea valorilor democratice in lume si sanctionarea aspra a unor asemenea derapaje.

Pe scurt, citeva lectii invatate in ultimele trei zile:

• De notat tacerea Guvernului Romaniei si a PSD in legatura cu referendumul din Crimeea: nici un comunicat oficial privind actul politic ilegitim, nici o vorba la adresa Rusiei.

• Putin isi urmeaza pas cu pas planul de revitalizare a URSS. In acest timp, liderii occidentali isi arata neputinta cronica de a intelege ca sintem in fata celei mai semnificative redesenari a ordinii globale dupa al doilea razboi mondial

• Influenta Germaniei si a Angelei Merkel asupra Rusiei lui Putin s-a dovedit zero, o adevarata deceptie pentru Berlin dupa concesiile politice majore facute in ultimii ani de cancelar, in ciuda protestelor societatii civile

• Loialitati si solidaritate in UE? Sint asteptari nerealiste

• Barack Obama continua pe linia soft, fara a se abate din filosofia care i-a marcat ambele mandate.

• Ucrainenii care au manifestat luni intregi pentru UE, in ciuda violentei fortelor de ordine, sint complet demoralizati de lipsa de solidaritate a Occidentului

• Pe linga posibila invadare a Ucrainei de catre Rusia, Europa are o noua problema: incalzirea conflictelor inghetate din Moldova, Georgia si Azerbaidjan. Daca in Crimeea i-a mers atit de usor, lui Putin i s-ar putea deschide apetitul

• Colaborarea Rusiei cu Occidentul pe dosare sensibile precum Siria, Iran sau Coreea de Nord poate fi pusa deocamdata intre paranteze, cu consecinte destabilizatoare in Orientul Mijlociu sau Asia de sud-est

• Lipsa de solidaritate care a dus la aminarea implicarii CE in proiectul Nabucco isi arata acum roadele. Comisarul Gunther Oettinger, care anul trecut declara ritos pentru HotNews.ro ca UE nu a tradat Estul Europei in chestiunea gazului azer, cauta acum febril solutii pentru contracararea dependentei de gazul rusesc. Evident ca o asemenea solutie nu se poate gasi peste noapte, si vor mai dura citiva ani, daca nu decenii, pina cind Europa sa le gaseasca. Dar daca UE s-ar fi implicat serios in Nabucco in urma cu citiva ani, acum poate ca solutia era mult mai aproape

Si o tema majora pentru Rusia: energia.

Pe termen mediu si lung, Rusia trebuie sa se pregateasca de o resetare a politicii sale bazate pe dependenta de pretul ridicat al petrolului si gazelor. UE cauta – timid, dar cauta – noi rezerve si noi furnizori, SUA se pregatesc de o posibila ridicare a embargoului al exportul de gaze (ceea ce ar aduce pe piata globala cantitati semnificative), Israelul se pregateste sa devina exportator net gratie uriasului zacamint Leviathan din largul Mediteranei.

Iar dinspre China vine o noua veste proasta pentru Rusia: Beijingul are, potrivit estimarilor SUA, cele mai mai mari rezerve exploatabile de gaze de sist din lume. De ce e o veste proasta pentru Rusia? Deoarece Kremlinul vizeaza inlocuirea pietei de desfacere din UE cu cea chineza in eventualitatea unui boicot european. Or, daca Beijingul incepe exploatarea propriilor rezerve de gaze, atunci va fi un negociator redutabil cu Rusia in ce priveste conditiile viitorului contract cu Gazprom.