Op-Ed Uniunea Europeană și OMS: Pandemia de COVID-19 este criza sanitară definitorie a epocii în care trăim

Totul a început la Wuhan, în China, cu un cluster de cazuri de pneumonie a cărei cauză era necunoscută, noul coronavirus răspândindu-se apoi cu o viteză alarmantă, clătinând din temelii sistemele de sănătate, economiile și societățile din întreaga lume, scriu reprezentanții UE și OMS într-un articol de opinie comun.

Țările europene se numără printre țările cele mai afectate. La momentul redactării acestui articol, din cele șase țări cele mai afectate, cinci sunt din Europa.

Cu toate acestea, în timp ce depune eforturi pentru a controla COVID-19 pe plan intern, Europa îndeplinește, de asemenea, un rol de lider în consolidarea solidarității mondiale.

Chiar dacă la nivel individual ne distanțăm fizic, la nivel colectiv, în calitate de actori pe plan mondial, trebuie să ne unim eforturile.

Uniunea Europeană și OMS își asumă angajamentul comun de a sprijini comunitățile și țările vulnerabile din întreaga lume. Este extrem de important ca acum să acționăm ca o comunitate mondială, deoarece suntem cu toții vizați de pandemie, dat fiind că boala nu cunoaște granițe și nu face diferențe. Atât timp cât unii dintre noi suntem afectați, niciunul dintre noi nu este în siguranță.

Pentru a sprijini răspunsul mondial la COVID-19, Uniunea Europeană și statele sale membre au prezentat recent pachetul „Team Europe” („Echipa Europa”), care mobilizează fonduri de peste 23 de miliarde EUR. Team Europe va pune în aplicare anumite elemente ale răspunsului său la pandemia de coronavirus cu ajutorul Organizației Națiunilor Unite.

Ca în multe alte crize, cei mai vulnerabili suferă cel mai mult și asupra lor trebuie să ne concentrăm atenția. UE sprijină Planul strategic de pregătire și răspuns al OMS, alocându-i fonduri noi în valoare de 30 de milioane EUR pentru a consolida gradul de pregătire și capacitatea de răspuns în caz de urgență în țările cu sisteme de sănătate precare sau în țările afectate de crize umanitare.

De asemenea, Comisia Europeană, OMS și partenerii din întreaga lume și-au coordonat eforturile pentru a lansa „The Access to COVID-19 Tools Accelerator” (Acceleratorul de accesare a instrumentelor de combatere a COVID-19), cu scopul de a urgenta dezvoltarea, producerea și distribuirea echitabilă a vaccinurilor, a diagnosticelor și a terapiilor pentru COVID-19, astfel încât toți oamenii să aibă acces echitabil la aceste produse care le pot salva viața.

Plecând de la acest angajament istoric, Comisia Europeană a găzduit o conferință a donatorilor la 4 mai, la care au participat peste 40 de țări care s-au angajat să pună la dispoziție aproximativ 7,4 miliarde EUR pentru a sprijini cercetarea și dezvoltarea în materie de vaccinuri, diagnostice și terapii.

Însă parteneriatul nostru nu se limitează doar la criza actuală.

Pandemia exploatează disparitățile și inegalitățile din sistemele de sănătate, aducând în atenție importanța investițiilor în personalul din domeniul sănătății, în infrastructura de sănătate și în sistemele de prevenire, detectare și răspuns la focarele de boli.

Sistemele de sănătate solide sunt cea mai bună modalitate de prevenire nu numai a focarelor și a pandemiilor, ci și a multiplelor amenințări la adresa sănătății cu care se confruntă în fiecare zi populația din întreaga lume.

Și totuși, date fiind tendințele actuale, peste 5 miliarde de persoane nu vor avea acces la servicii medicale de bază până în 2030 – printre aceste servicii de bază numărându-se posibilitatea de a fi consultat de un cadru medical, accesul la medicamente esențiale și apa curentă în spitale.

Chiar și atunci când serviciile sunt disponibile, utilizarea acestora poate însemna ruină financiară pentru milioane de persoane.

Aceste disparități nu subminează doar sănătatea persoanelor, a familiilor și a comunităților, ci și securitatea și creșterea economică la nivel mondial.

De aceea, UE a contribuit cu 102 milioane EUR la Parteneriatul cu OMS pentru acoperirea universală cu servicii de sănătate care sprijină consolidarea sistemelor de sănătate în 115 țări din Africa, zona Caraibilor, Pacific, Europa de Est, precum și din Asia Centrală și de Sud-Est.

În fiecare an, la nivel mondial se cheltuiesc 7,5 mii de miliarde USD pentru sănătate, ceea ce reprezintă aproximativ 10 % din PIB-ul mondial.

Însă prea multe țări cheltuiesc prea mult din bugetul alocat sănătății pentru a gestiona afecțiunile medicale în spitale, unde costurile sunt mai mari, iar rezultatele sunt adesea mai slabe, în loc să promoveze sănătatea și prevenirea bolilor la nivelul asistenței medicale primare.

Amploarea pandemiei de COVID-19 se va diminua în cele din urmă, însă nu vom putea continua ca înainte.

În demersurile de răspuns la această pandemie, trebuie, de asemenea, să ne pregătim pentru următoarea pandemie. Avem acum ocazia să punem temeliile unor sisteme de sănătate reziliente în întreaga lume.

Singura modalitate de a evita viitoarele crize sanitare la nivel mondial, precum cea cu care ne confruntăm în prezent, este de a investi în consolidarea infrastructurii de sănătate și a forței de muncă din domeniul sănătății.

Pandemia de COVID-19 ne-a arătat că pentru a salva vieți mai târziu investițiile în sănătate trebuie făcute acum.

Vom intra în istorie nu doar prin modul în care am gestionat această pandemie, dar și prin învățămintele desprinse și prin acțiunile luate după încheierea pandemiei.

Dr Tedros Adhanom Ghebreyesus

Director general

Organizația Mondială a Sănătății

Jutta Urpilainen

Comisar pentru parteneriate internaționale

Comisia Europeană

Op-Ed Uniunea Europeană și OMS: Pandemia de COVID-19 este criza sanitară definitorie a epocii în care trăim

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”