„Operațiunea Focul Purificator” provoacă dispute în Ungaria. Peter Magyar vrea să destructureze rapid regimul lui Viktor Orban

Parlamentarii ungari nu-şi pot face planuri de vacanţă, întrucât trebuie să examineze un proiect de lege după altul, într-un ritm frenetic impus de noul premier Peter Magyar, care a lansat „Operaţiunea Focul Purificator” pentru a destructura sistemul politic creat de predecesorul său Viktor Orban, scrie AFP, preluată de Agerpres.

La două luni după ce a depus jurământul pe 9 mai, premierul conservator pro-UE îşi continuă ofensiva cu o viteză ameţitoare pentru a realiza „schimbarea de regim” promisă în seara victoriei sale zdrobitoare la alegerile parlamentare din aprilie.

În cei 16 ani consecutivi la putere, fostul premier conservator naţionalist Viktor Orban a remodelat instituţiile Ungariei, transformând-o într-o democraţie „iliberală” care a servit drept model ideologic inclusiv pentru preşedintele american Donald Trump.

Deblocarea fondurilor UE, un obiectiv major al lui Magyar

Atacurile sale împotriva independenţei sistemului judiciar, a presei şi a comunităţii LGBT au generat fricţiuni cu Comisia Europeană, care i-a îngheţat Ungariei fonduri europene de aproximativ 16 miliarde de euro.

Campania lansată de Peter Magyar, al cărui partid Tisza are o majoritate confortabilă de peste două treimi în parlament, urmăreşte în primul rând să dezgheţe aceste fonduri, de care Ungara are mare nevoie pentru a-şi relansa economia ce stagnează.

Au fost astfel promovate de noul executiv un proiect de lege anticorupţie şi încă unul pentru desfiinţarea Oficiului pentru Apărarea Suveranităţii Naţionale (SZVH), organism creat de Orban pentru a investiga presupuse ingerinţe interne şi externe, în special finanţarea din străinătate a ONG-urilor, şi a cărui închidere a fost cerută de Comisia Europeană.

Noul premier a lansat şi un atac spectaculos asupra mass-mediei publice, pe care o acuză de partizanat în favoarea partidului Fidesz al lui Orban. Marţi, principalul canal de televiziune şi cel al radioului şi-au retras emisiunile de ştiri, în aşteptarea constituirii unor noi structuri editoriale ale acestora.

„Este în mod clar sfârşitul politicii lui Orban, bazată pe intimidare şi propagandă”, spune Zsuzsanna Vegh, analistă pe teme politice la German Marshall Fund, un think-tank american.

Premierul, acuzat că reia metodele lui Orban

Totuşi, prin metodele sale, Peter Magyar stârneşte la rândul său controverse. El a anunţat luna trecută „Operaţiunea Focul Purificator”, care include revizuirea Constituţiei, argumentul invocat fiind acela de a preveni în viitor o nouă concentrare a puterii cum a fost în epoca Orban.

Înaintea adoptării acestei revizuiri constituţionale, care trebuie precedată de o consultare publică, noul parlament este chemat să voteze un amendament în 12 puncte care include, printre altele, demiterea preşedintelui Tamas Sulyok, ales de precedentul legislativ în care partidul Fidesz era majoritar.

Fidesz acuză astfel o tentativă de constituire a unui „regim autocratic”, adică acelaşi lucru pentru care Viktor Orban a fost acuzat când era la putere. Experţi juridici şi ONG-uri, inclusiv Amnesty International, condamnă la rândul lor procedura la care a recurs noul premier, considerând-o „inacceptabilă”.

De pildă, respectatul politolog Gabor Torok avertizează că amendamentele constituţionale repetate creează un precedent periculos. În schimb, Marta Pardavi, co-preşedinta filialei ungare a ONG-ului Comitetul Helsinki, crede că unele dintre amendamentele propuse sunt într-adevăr urgente, motivând că „nu este vorba doar despre înlocuirea unor persoane, ci instituţiile în sine trebuie consolidate”. Totuşi, ea nu vede justificată graba adoptării altor măsuri, în special limitarea perioadei de exercitare a funcţiei de parlamentar la cel mult 12 ani sau trei mandate, măsură ce ar împiedica mulţi deputaţi ai Fidesz să candideze din nou în 2030.

Similaritățile cu politicile lui Orban

În ciuda reformelor constituţionale radicale, în anumite chestiuni politicile lui Peter Magyar nu diferă de cele ale lui Viktor Orban. La fel ca predecesorul său, noul premier se opune politicii UE privind migraţia, care forţează toate statele membre să preia migranţi ilegali.

De asemenea, Magyar nu se grăbeşte să ofere comunităţii LGBT din drepturile retrase de Orban. Marşul Pride s-a putut desfăşura în iunie la Budapesta, după ce fusese interzis anul trecut, şi el spune că „fiecare este liber să iubească pe cine vrea şi să trăiască cu cine vrea”, însă nu a abrogat încă niciuna dintre legile anti-LGBT adoptate de Orban, inclusiv legea din 2021 ce restricţionează accesul la conţinuturi LGBT în mass-media şi librării, pe care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) o consideră contrară „însăşi identităţii” UE.

În general, alegătorii maghiari par să aprobe acţiunile sale, Tisza fiind în continuare în fruntea sondajelor, situaţie care coincide şi cu declinul imperiului media pro-Orban. Mai multe mass-media private deţinute de oameni de afaceri apropiaţi partidului Fidesz şi-au încetat activitatea ori au concediat personal în ultimele săptămâni, întrucât nu mai pot beneficia de veniturile din publicitatea de stat.

„Acum, oligarhii nu mai sunt dispuşi să-şi reinvestească „prada” câştigată prin contracte publice, întrucât Orban este atât de slăbit încât nimeni nu se aşteaptă ca el să revină la putere”, constată Gabor Polyak de la think-tank-ul Mertek Media Monitor.