Opt firme, șeful din umbră și 18 milioane de lei luați ilegal de la stat

ANAF Antifraudă a demascat o rețea care a scos bani din bugetul public prin facturi false de TVA, iar ca măsură inspectorii au pus sechestru pe 46 de imobile.

Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din ANAF au dezvăluit joi un caz de fraudă fiscală în care opt firme controlate de aceeași persoană au creat un circuit economic fictiv pentru a extrage bani din bugetul de stat. Prejudiciul stabilit depășește 18 milioane de lei. Ca măsură de recuperare, autoritățile au pus sechestru pe 46 de imobile și peste 5.300 de metri pătrați de teren.

Cum a funcționat schema

Rețeaua funcționa astfel: o persoană controla opt firme, punând ca administratori legali prieteni și cunoștințe — simpli interpuși. În realitate, el era cel care trăgea sforile din umbră.

TVA-ul (taxa pe valoarea adăugată) este un impozit pe consum pe care îl plătim cu toții când cumpărăm bunuri sau servicii. Firmele îl colectează de la clienți și îl varsă la stat, dar pot și deduce TVA-ul pe care l-au plătit la cumpărăturile proprii. Dacă TVA-ul dedus e mai mare decât cel colectat, statul le rambursează diferența. Tocmai această rambursare a fost ținta fraudei.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „Economix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

Firmele emiteau între ele facturi de avans fictive — adică documente pentru plăți în avans pentru bunuri sau servicii care nu existau în realitate. Pe baza acestor facturi false, firmele pretindeau că au plătit TVA și cereau rambursarea lui de la bugetul de stat. Odată banii încasați, facturile de avans erau stornate (anulate), de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat.

Pe scurt: cum funcționa schema în 4 pași

Pasul 1. Firma A emite o factură de avans fictivă către Firma B (fără să existe vreo tranzacție reală).

Pasul 2. Firma B înregistrează TVA-ul din acea factură ca TVA deductibil și cere rambursare de la stat.

Pasul 3. Statul, convins că tranzacția a fost reală, rambursează banii.

Pasul 4. Factura fictivă este stornată (anulată). Banii au fost deja încasați și folosiți.

Imobile, teren și un ansamblu rezidențial la București

Pentru a recupera prejudiciul, inspectorii DGAF au blocat activele înainte ca acestea să poată fi ascunse sau transferate. Inventarul sechestrat include 46 de imobile și 5.386 mp de teren intravilan.

Una dintre firmele din rețea a construit un ansamblu imobiliar în sud-vestul Capitalei. Ancheta a scos la iveală că în cadrul acestui proiect, același apartament sau teren a fost vândut și revândut mai multor persoane prin promisiuni de vânzare încheiate la notari diferiți — o practică care ridică semne serioase de spălare a banilor obținuți fraudulos.

Avertismentul ANAF pentru cumpărătorii de imobile

ANAF avertizează că achiziția de imobile cu discount generos la plata integrală în avans, cu promisiunea livrării ulterioare, poate ascunde o fraudă. Dacă vi se propune o astfel de ofertă, verificați cu atenție firma vânzătoare înainte de a semna orice document.

Contextul mai larg: frauda cu TVA, o plagă națională

Cazul de față nu este o excepție. Frauda cu TVA este una dintre cele mai răspândite și costisitoare forme de evaziune fiscală din România și din Europa.

Conform rapoartelor Comisiei Europene, România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la decalajul dintre TVA-ul care ar trebui colectat și cel încasat efectiv — o pierdere estimată la 35% din TVA-ul datorat. Prin comparație, Olanda pierde doar 0,2%, Finlanda 0,4%.

Scala problemei este uriașă: unii experți estimează că România pierde anual peste 10 miliarde de euro numai din evaziunea fiscală legată de TVA. La nivel european, Parchetul European (EPPO) condus de Laura Codruța Kovesi a deschis în 2025 în România 303 dosare penale cu fraude estimate la 3,9 miliarde de euro, o bună parte din ele vizând fraudă cu TVA.

Schemele descoperite de ANAF urmează un tipar cunoscut: firme controlate de aceleași persoane prin interpuși, facturi fictive pentru tranzacții inexistente și cereri de rambursare TVA bazate pe aceste documente false. Cazuri similare au generat prejudicii de 55 de milioane de lei (noiembrie 2025), 52 de milioane de lei (februarie 2025) sau chiar 225 de milioane de lei în cel mai mare caz recent raportat.

Ce face statul pentru a combate astfel de fraude?

Autoritățile au la dispoziție mai multe instrumente. Din 2024, sistemul e-Factura este obligatoriu pentru toate tranzacțiile dintre firme (B2B), ceea ce permite ANAF să monitorizeze facturile în timp real și să identifice mai ușor circuitele fictive. Legea 126/2024 a înăsprit și pedepsele pentru rambursările ilegale de TVA.

Totuși, specialiștii atrag atenția că ANAF rămâne în bună măsură reactiv: identifică frauda după ce paguba s-a produs, nu înainte. Capacitatea de analiză automată a volumului uriaș de facturi este încă limitată, iar procesele de investigare sunt lente.

În cazul de față, investigațiile continuă. DGAF verifică în continuare alte entități, persoane juridice și fizice, implicate în aceeași rețea.

De ce ar trebui să ne pese?

Banii pierduți prin fraude fiscale nu dispar în aer. Ei sunt bani care lipsesc din bugetul public — bani din care s-ar putea construi spitale, școli sau drumuri. Fiecare milion de lei furat prin facturi fictive de TVA înseamnă mai puțini bani pentru sănătate, educație sau infrastructură.

Iar povara cade, în final, pe contribuabilii corecți: angajații care plătesc lunar impozit pe salariu, micii antreprenori care-și achită taxele la timp, pensionarii care plătesc TVA la fiecare cumpărătură. Ei sunt cei care subvenționează, indirect, rețelele de fraudă.