Orașe-fantomă și polițiști cu salarii de 6.000 de euro care adoptă câini vagabonzi și fac plajă. Ce s-a ales de centrele de detenție din Albania, mult trâmbițata soluție a Giorgiei Meloni la criza migrației

Când premierul italian Giorgia Meloni și-a prezentat emblematicul plan de interceptare, reținere și procesare în Albania a solicitanților de azil, acesta a fost prezentat ca un răspuns grandios la criza migrației din Europa. Dar, un an mai târziu și după 67,5 milioane de euro cheltuite, programul este „în aer”, într-un blocaj judiciar, fără nicio posibilitate de procesare a solicitanților de azil, în timp ce clădirile goale deja se dărâmă, iar personalul italian se întoarce acasă, scrie Politico.

„Arăta ca un oraș-fantomă”, a declarat pentru publicația de la Bruxelles copreședinta mișcării politice paneuropene Volt Europa, Francesca Romana D’Antuono, care a vizitat centrul de detenție din Gjadër la sfârșitul lunii noiembrie 2024 și a luat parte la mai multe proteste față de această închisoare împreună cu activiști locali.

„Dar apoi, când am intrat, erau destul de mulți polițiști”, a adăugat ea. „Ideea este că nu fac nimic toată ziua, pentru că realmente nu este nimic de făcut”, a mai spus copreședinta Volt Europa, o structură paneruopeană a mai multor partide naționale care militează pentru federalizarea UE. La nivel instituțional, această mișcare politică susține implementerea unor vaste reforme la nivelul Uniunii Europene, precum gestionarea comună a fenomenelor migratorii.

Potrivit Francescăi D’Antuono, ofițerul superior de poliție care i-a însoțit în vizită a fost nemulțumit de întrebările activiștilor adresate personalului centrului de detenție din Gjadër. „Cred că și ei simt absurditatea tuturor acestor lucruri”, a spus ea.

În octombrie, primii 16 migranți – din Bangladesh și Egipt – au ajuns la centrele din Albania pe o navă de război italiană. Dar, în șapte zile, toți cei 16 au fost returnați în Italia după ce judecătorii de imigrare de la tribunalul din Roma au respins programul lui Meloni.

La sfârșitul lunii noiembrie, o parte din personalul italian angajat de Medihospes, compania care gestionează operațiunile din centre, a început să se întoarcă în Italia.

Surse din cadrul ambasadei Italiei au declarat pentru publicația europeană că, în ciuda unor reduceri de personal efectuate luna trecută, organigrama rămâne cu numărul complet de angajați – inclusiv cu ture de poliție 24 de ore din 24 – în cazul unui val surpriză de refugiați.

Proiectul prevede un centru de primire și sortare în Shëngjin, unde refugiații prinși de paza de coastă italiană sunt aduși mai întâi, datele lor personale sunt prelucrate și li se oferă servicii medicale inițiale.

A doua parte a operațiunii, un centru de detenție în Gjadër, se află în interiorul Albaniei, la aproximativ 8 kilometri de orașul regional Lezhë.

Shëngjin a servit, de asemenea, ca centru de detenție pentru refugiații afgani, în special după ce talibanii au revenit la putere în Afganistan în august 2021. În ciuda rolului său de adăpost temporar, mulți refugiați au rămas blocați acolo timp de aproape doi ani, așteptând unda verde pentru a putea pleca în Statele Unite.

Sandër Marashi, șeful portului din Shëngjin, a declarat că, deși niciun migrant nu a sosit de câteva săptămâni, „întregul personal italian este încă în port și la centru (centrul de primire și sortare, n.r.) și gestionează totul aici”.

Localnicii din orașul Shëngjin – care este o stațiune -, spun că polițiștii își petrec zilele la Rafaelo Resort, un hotel de cinci stele, și au început să facă plajă, bucurându-se de soare și mâncând fructe de mare, în timp ce mașinile lor inconfundabile de carabinieri sunt parcate în față.

Presa albaneză relatează că angajații de la centrul de detenție din Gjadër – aflat într-un sat de munte cu doar câteva sute de localnici drept companie – sunt izolați, plictisiți și au din ce în ce mai multe resentimente față de colegii lor Shëngjin, despre care spun că „se bucură de viața bună”.

Potrivit unui articol publicat în revista internă a poliției penitenciare italiene, în lipsa refugiaților, ofițerii de penitenciar de la centrul din Gjadër au început să-i salveze pe câinii vagabonzi din sat, să aibă grijă de ei și să se distreze alături de aceștia.

„O sală de așteptare foarte scumpă”

În aprilie, guvernul italian a alocat 65 de milioane de euro pentru construirea celor două centre și alte 2,5 milioane de euro pentru cheltuielile personalului italian în 2024. În total, guvernul de la Roma a estimat că va cheltui aproximativ 680 de milioane de euro în următorii cinci ani pentru întreținerea și funcționarea centrelor.

Între timp, guvernul italian așteaptă o decizie din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene, prevăzută pentru primăvara acestui an, cu privire la conformitatea cu legislația UE a procesării migranților într-o țară terță.

„Este doar o sală de așteptare foarte scumpă”, a declarat, pentru Politico, Anna Strolenberg, membră a Parlamentului European din partea Volt Europa, care a vizitat centrul din Gjadër alături de Francesca D’Antuono.

Cu toate acestea, polițiștii italieni angajați în Albania – pentru o activitate atât de restrânsă – au primit o creștere semnificativă a salariului. În timp ce salariul mediu al unui ofițer este mai mic de 2.000 de euro în Italia, cei staționați în Albania pot câștiga până la 6.000 de euro.

O televiziune albaneză a înregistrat în secret, și a difuzat în cadrul unei emisiuni, imagini cu un grup de ofițeri italieni de poliție de la centrul Shëngjin care au recunoscut că își petreceau cea mai mare parte a timpului în sauna hotelului, deoarece nu aveau altceva de făcut.

Anna Strolenberg afirmă că planul lui Meloni privind centrele de prelucrare din Albania a fost nerealist încă de la început. „Italia retrimite în țările de origine, în total pe an, aproximativ 3.000 de oameni sau mai puțin, iar în Albania au vrut să proceseze aproximativ 3.000 de persoane pe lună”, a spus ea.

Iar facilitățile din Albania încep deja să se destrame, a adăugat eurodeputata.

„În spital, puteai vedea deja apa picurând din pereți”, a spus ea. „Și la sol, apa nu se scurgea”. Eurodeputate a precizat că este greu de imaginat cum se va descurca unitatea atunci când va deveni populată.

Model eșuat sau victorie politică?

De la inaugurarea celor două centre, pe 11 octombrie anul trecut, proiectul a primit laude din partea liderilor europeni, inclusiv din partea șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și a prim-ministrului britanic Keir Starmer, ambii exprimându-și interesul de a reproduce abordarea în alte părți.

Von der Leyen a lăudat proiectul și l-a numit „o soluție inovatoare”, cerând altor lideri din UE să tragă „învățăminte din protocolul Italia-Albania”.

Înaintea ultimul summit european de la sfârșitul lunii octombrie, Meloni a condus o reuniune informală privind „migrația și soluțiile inovatoare” pentru a atrage alți lideri UE „interesați de problema migrației”.

Dar Strolenberg spune că, prin deschiderea centrelor din Albania, Meloni nu a făcut decât să dea speranțe false atât liderilor europeni, cât și locuitorilor din țările membre ale UE.

„Alți politicieni din Europa se uită la acest acord și speră că va avea succes, că poate fi un model pentru alte lucruri”, a spus eureodeputata, susținând că, în consecință, discuțiile privind migrația vor deveni „și mai polarizate”.

S-au găsit vinovații: „judecătorii comuniști”

Atât Anna Strolenberg, cât și Francesca Romana D’Antuono susțin că, și în cazul în care proiectul eșuează, aceasta nu va fi o înfrângere politică pentru Meloni.

„Acum, narativul în Italia este că dacă proiectul nu se realizează acest lucru va fi cauzat deoarece există judecători comuniști care strică totul și nu pentru că nu ar fi o idee bună”, a arătat D’Antuono, care a adus în discuție și înmulțirea atacurilor venite din partea lui Meloni și a aliaților săi politici împotriva a ceea ce ei au denunțat ca fiind un sistem judiciar „cu tendințe progresiste”.

„Va părea în continuare că cel puțin ea (Meloni, n.r.) a făcut tot ce a putut”, a spus Strolenberg.

Între timp, atenția se concentrează și asupra unor instituții precum Curtea de Justiție a UE, a cărei hotărâre a permis tribunalului de la Roma să ceară ca cei câțiva refugiați trimiși în Albania, începând din octombrie 2023, să fie returnați în Italia.

„Parlamentul European înclină spre dreapta. Guvernele europene înclină spre dreapta. Cât timp va rezista puterea judiciară? Nu cred că va mai rezista mult timp, deoarece legile evoluează și ele odată cu puterea politică”, a arătat D’Antuono.

Meloni își continuă ofensiva împotriva migraţiei ilegale

Pe 19 decembrie, Italia a organizat din nou, la Bruxelles, în marja Consiliul European de iarnă, o reuniune la care au participat mai mulţi lideri din UE, ca parte a ofensivei sale pentru a cere „soluţii inovatoare” împotriva migraţiei ilegale, relatează AFP.

Premierul italian Giorgia Meloni a mai avut această iniţiativă şi la summitul european din octombrie, în încercarea de a-şi promova strategia controversată de expulzare a migranţilor în centrele din Albania, amintesc agențiile AFP și Agerpres.

Pentru moment, aceste centre sunt goale, din cauza deciziilor luate de justiţia italiană împotriva strategiei guvernului Meloni, însă şefa guvernului continuă să pledeze în cadrul Uniunii Europene pentru „soluţii inovatoare”.

Chiar înainte de începerea summitului european, la reuniunea organizată de Italia au participat lideri din aproximativ zece ţări: Ţările de Jos, Danemarca, Suedia, Polonia, Ungaria, Cehia, Grecia, Cipru şi Malta.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a participat şi ea la întâlnire, în pofida criticilor din partea stângii cu privire la prezenţa ei la reuniunea din octombrie.

Pe agenda discuţiilor s-a aflat şi înlăturarea de la putere a președintelui Bashar al-Assad din Siria.

La scurt timp după ce dictatorul de la Damasc a fost înlăturat de la putere, mai multe ţări ale Uniunii Europene au anunţat că suspendă temporar cererile de azil ale sirienilor. Guvernul austriac a mers mai departe şi a afirmat că pregăteşte un „program de expulzări”.

Problema migraţiei este din nou în centrul agendei Uniunii Europene, marcată de ascensiunea extremei drepte, iar aceasta se întâmplă în pofida unei scăderi cu 40% a intrărilor ilegale în Uniune în 2024, comparativ cu anul precedent.

Într-o scrisoare către cele 27 de state membre UE, Ursula von der Leyen a promis că va prezenta, până la următorul summit din martie 2025, o propunere pentru a facilita expulzarea migranţilor ilegali.