Orașul legendar fondat de Alexandru Macedon e sub asediul unui inamic tăcut: „Realitatea este că se întâmplă chiar acum, chiar aici”

De pe balconul ei de la etajul nouă, cu vedere spre faleza Alexandriei, Eman Mabrouk privește în jos către fâșia de nisip care odinioară fusese plaja largă unde se juca în copilărie. „Imaginea este complet diferită acum”, afirmă ea. Marea s-a apropiat, barierele de beton au devenit mai lungi, iar clădirile din jurul ei alunecă și au tot mai multe crăpături, relatează agenția Reuters.

Un studiu de anul acesta a arătat că în fiecare an 40 dintre clădiri se prăbușesc în al doilea oraș ca mărime al Egiptului, față de o medie de una pe an acum un deceniu.

Orașul plin de istorie este cea mai cunoscută dintre așezările fondate de Alexandru Macedon și botezate după el. Istoricii cred că regele legendar al Macedoniei a numit până la 70 de orașe după el, multe dintre ele pierdute în timp. Însă niciunul nu avea să devină la fel de faimos ca Alexandria ridicată după cucerirea Egiptului.

În Antichitatea târzie a devenit cel mai mare centru de învățare din lume, găzduind și faimoasa bibliotecă ce i-a purtat numele.

Printre altele, Alexandria din Egipt a supraviețuit atacurilor cruciaților din anii 1160 și bombardamentelor britanice în anii 1880. Acum însă cedează în fața unui inamic mai subtil care se infiltrează în fundațiile sale.

Cercetătorii afirmă că nivelul apei tot mai calde din Marea Mediterană urcă, parte dintr-un fenomen global determinat de schimbările climatice. În Alexandria, acest lucru duce la eroziunea coastei și la infiltrarea apei sărate prin substratul nisipos, subminând clădirile de la bază.

Coasta Alexandriei se retrage cu 3,5 metri pe an

Essam Heggy, cercetător în domeniul apelor la Universitatea din California de Sud și coautor al studiului publicat în februarie, descrie o criză în creștere în Alexandria și de-a lungul întregii coaste.

Potrivit acestuia, combinația dintre creșterea continuă a nivelului mării, tasarea solului și eroziunea litoralului a dus la retragerea coastei Alexandriei cu 3,5 metri pe an, în medie, în ultimele două decenii.

„Pentru mulți oameni care cred că schimbările climatice sunt ceva ce se va întâmpla în viitor și că nu e nevoie să ne îngrijorăm acum, realitatea este că se întâmplă chiar acum, chiar aici”, subliniază Heggy.

Situația prezentată în studiul numit „Prăbușiri de clădiri în creștere pe coastele sud-mediteraneene” și publicat în revista Earth’s Future este una alarmantă. Însă pentru Mabrouk, în vârstă de 50 de ani, este o realitate cotidiană de ani buni.

Ea fost nevoită să părăsească ultimul apartament în care a locuit când clădirea a început să se miște.

„Până la urmă s-a înclinat. Adică, după doi ani, eram toți… înclinați”, povestește ea. „Dacă puneai ceva pe masă, aveai senzația că o ia la vale”.

Autoritățile din Egipt au promis măsuri pentru a salva orașul istoric

Guvernul Egiptului a recunoscut problema și a promis acțiuni. Digurile submerse reduc impactul valurilor asupra coastei, iar camioane pline cu nisip refac plajele erodate.

Nouă bariere de beton au fost construite „pentru a proteja delta și Alexandria de impactul valurilor marine în creștere”, afirmă guvernatorul orașului Alexandria, Ahmed Khaled Hassan.

Barierele se întind în largul mării, grămezi de forme geometrice izbitoare, ale căror curbe și linii clare fac un contrast puternic cu blocurile de apartamente scorojite și crăpate de pe uscat.

Autoritățile încearcă să intervină înainte de prăbușiri, demolând clădirile aflate în pericol.

Prim-ministrul Mostafa Madbouly a declarat în fața mulțimii, în timp ce se afla pe una dintre barierele de beton pe 14 iulie, că aproximativ 7.500 de clădiri au fost marcate pentru demolare, iar 55.000 de noi unități locative vor fi construite.

„Nu trece o zi fără o prăbușire parțială sau totală a cel puțin unei clădiri care avea deja ordin de demolare”, acuză însă Madbouly.

Unii locuitori ai Alexandriei speră totuși că măsurile luate de autorități vor avea impactul scontat.

„Acum nu mai sunt pericole… Și-au făcut calculele”, afirmă Shady Mostafa, proprietarul unei cafenele, în timp ce privește muncitorii lucrând la una dintre bariere.

Un inamic mai periculos decât în alte părți ale lumii

Alți locuitori ai orașului sunt mai puțin siguri de efectul eforturilor autorităților. Zona de coastă a Alexandriei, lungă de 70 km, a fost desemnată drept cea mai vulnerabilă din întregul bazin mediteranean, conform studiului din februarie.

Aproximativ 2% din fondul locativ al orașului – adică în jur de 7.000 de clădiri – sunt probabil nesigure, se mai arată în studiu.

În pofida acestor probleme, tot mai mulți oameni se stabilesc în oraș. Potrivit agenției de statistică egiptene CAPMAS, populația Alexandriei aproape că s-a dublat în ultimii 25 de ani, ajungând la aproximativ 5,8 milioane de locuitori.

Datele de pe piața imobiliară arată la rândul lor că, în ciuda tuturor riscurilor, prețurile proprietăților continuă să crească în oraș.

Nivelul mării crește la nivel global, dar în Marea Mediterană crește mai rapid decât în multe alte regiuni, în parte fiindcă adâncimea relativ mică a bazinului său face ca apa să se încălzească mai repede.

Cauzele pot fi globale, dar efectele sunt locale, spune Ahmed al-Ashry, un locuitor al Alexandriei în vârstă de 26 de ani.

„Se vede o schimbare în clădiri, se vede o schimbare pe străzi”, afirmă el.

„Din când în când încercăm să renovăm clădirile, iar în mai puțin de o lună renovările încep să se deterioreze. Vecinii noștri spun și ei același lucru, că au început să apară crăpături”, povestește acesta.