Pandemia tăcută: 40 de milioane de oameni din țările UE suferă de depresie. Incidența depresiei și anxietății a crescut cu 25% în pandemie

​Depresia afectează un mare număr de oameni în acest moment, iar Organizația Mondială a Sănătății estimează că peste 40 de milioane de persoane din Uniunea Europeană – echivalentul a 4,3% din populația UE – suferă de depresie.

În ultima perioadă, efectele psihologice ale pandemiei cauzată de COVID-19 au determinat o creștere masivă la nivel global a incidenței anxietății și depresiei, cu 25% doar în primul an de pandemie.

Pandemia paralelă

Este foarte probabil ca această cifră să fie și mai mare în prezent. Pe de altă parte, contextul pandemiei a făcut subiectul depresiei mai relevant și mai prezent ca niciodată, medicii și academicienii din întreaga lume numind-o „Pandemia tăcută” sau „Pandemia paralelă”.

În acest context, a fost lansată „Analiza politicilor și a îngrijirii depresiei în România”, raport care propune actorilor interesați o serie de acțiuni recomandate pentru îmbunătățirea managementului și îngrijirii pacienților cu depresie în România. Raportul a fost lansat cu sprijinul Janssen, companiile farmaceutice ale Johnson&Johnson în România.

Cum poate fi îmbunătățit managementul depresiei

Raportul „Analiza politicilor și a îngrijirii depresiei în România” se concentrează pe patru domenii cheie identificate ca priorități de îmbunătățire a managementului depresiei:

• Servicii integrate și complete pentru depresie;
• Date pentru stimularea îmbunătățirii mijloacelor de îngrijire a depresiei;
• Implicarea și responsabilizarea celor care suferă de depresie;
• Utilizarea tehnologiei pentru a îmbunătăți accesul la îngrijire.

Raportul a fost lansat în cadrul evenimentului „Invizibili, dar reali – o perspectivă integrată asupra managementului depresiei în România”. Desfășurat sub egida Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, cu sprijinul Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie, evenimentul a reunit factori de decizie, autorități, comunitatea medicală, experți internaționali și naționali în domeniul sănătății și sănătății mintale, precum și reprezentanți ai asociațiilor de pacienți.

Analiza politicilor și a îngrijirii depresiei în România a fost dezvoltată de The Health Policy Partnership, în parteneriat cu GAMIAN, EUFAMI și Asociația Europeană de Psihiatrie, cu contribuția valoroasă a prof. dr. Doina Cozman, în calitate de membru al Grupului Consultativ la nivel european, cu ajutorul interviurilor oferite de doamna dr. Claudia Dima – expert în sănătate publică, Amedeea Enache, director executiv Fundația Estuar și dr. Alexandru Paziuc, președintele Asociației de Psihiatrie Socială din România.

Aceasta analiza face parte dintr-o serie mai amplă de rapoarte individuale care evaluează principalele politici și servicii naționale de sănătate furnizate persoanelor care suferă de depresie în Belgia, Franța, Italia și România.

Analiza continuă un raport al Uniunii Europene din anul 2018, realizat de nouă grupuri ale părților interesate, care a prezentat 10 domenii unde sunt necesare acțiuni prioritare pentru a obține „O abordare sustenabilă a depresiei: trecerea de la vorbe la acțiuni”.

Diana Păun: Este nevoie de o schimbare de paradigmă în abordarea depresiei

Analiza politicilor și a îngrijirii depresiei în România a fost lansată în cadrul evenimentului „Invizibili, dar reali – o perspectivă integrată asupra managementului depresiei în România”, desfășurat sub egida Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, cu sprijinul Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie. Evenimentul a reunit factori de decizie, autorități, comunitatea medicală, experți internaționali și naționali în domeniul sănătății și sănătății mintale, precum și reprezentanți ai asociațiilor de pacienți.

„Serviciile de sănătate mintală din România au trecut prin reforme succesive menite să dezinstituționalizeze îngrijirea și să transfere cât mai multe servicii în medii comunitare. Deși există politici care sprijină această schimbare, trebuie să acordăm mai multă atenție aplicării lor practice. Este nevoie de o schimbare de paradigmă în abordarea depresiei, pentru toate componentele sale: prevenție, diagnosticare precoce, dezvoltare de servicii integrate și cuprinzătoare, acces la tratamente și tehnologii inovatoare care îmbunătățesc starea pacienților”, a declarat conf. dr. Diana Păun, consilier prezidențial la Departamentul de Sănătate Publică din cadrul Administrației Prezidențiale.

„Sperăm ca această analiză să stimuleze factorii de decizie să colaboreze îndeaproape cu toate părțile interesate, inclusiv cu comunitatea medicală, pentru a inversa cursul depresiei în România, adoptând o abordare integrată și preventivă, pentru a atrage atenția asupra acestei afecțiuni, în toată complexitatea sa. Mai ales în contextul pandemic, depresia trebuie să devină o prioritate pentru noi toți”, a declarat prof. dr. Doina Cozman, președintele Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie, membru al Grupului consultativ pentru Analiza politicilor și a îngrijirii depresiei în România.

„Îngrijirea integrată – un sistem centrat pe pacient, care sprijină persoanele cu depresie pe tot parcursul vieții și în întregul sistem de sănătate – este esențială pentru a oferi sprijin și tratament adecvat. Integrarea serviciilor de sănătate mintală și a serviciilor de asistență socială poate crește rata de tratament și poate reduce povara pacienților”, a declarat Nelu Tătaru, președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților.