Paradoxala istorie a unei clădiri simbol din București. Ce-a fost cândva acolo unde acum e Green Hours 

În anii ’90, pe vremea când Centrul Vechi era o ruină desăvârșită, Green Hours însemna singurul loc din București unde bătea un vânt primăvăratic de jazz și libertate autentică.

Sub un arbore străvechi, cu un trunchi pe care nu-l puteau cuprinde numeroase brațe (azi, din păcate, dispărut), în grădina Casei Algiu-Toma Stelian, ziua se făcea noapte și noaptea zi. Aici se legau și se desfăceau prietenii, se coceau proiecte artistice, se închegau, se lungeau vorbe, se citea Revista “22”.

Toată boema orașului era adunată într-un singur spațiu însuflețit de un sentiment de libertate fără limită. Alt loc nu exista în București, nu aveam terase, cluburi, concerte live, viață urbană variată și de la sine înțeleasă, ca azi. 

Citește, pe B365.ro, povestea Casei  Algiu-Toma Stelian – de la imobil reprezentativ pentru Micul Paris la primul bastion al boemei și jazz-ului din Bucureștiul postcomunist.