Paradoxul bulgar. În timp ce în România, mai mult de jumătate dintre tineri vor să emigreze, în țara vecină se întâmplă ceva neobișnuit. Cum e situația și în alte țări din zonă

Migrația modelează demografia Europei de Est și influențează scena politică, arată rezultatele ultimelor rânduri de alegeri în unele țări din regiune. Dacă România se confruntă cu un exod masiv al tinerilor, cu impact asupra comportamentului electoral și al mobilizării politice, o țară înregistrează pentru prima dată în decenii un fenomen invers – mai mulți bulgari se întorc decât emigrează. 

• Cercetătoarea Sorina Soare spune pentru HotNews.ro că diaspora românească joacă un rol esențial în alegeri, iar partidele politice încearcă să o mobilizeze, uneori construindu-și structuri chiar în afara țării. 
• Cea mai amplă serie de articole care reflectă viețile și poveștile românilor din diaspora poate fi citită aici.
• În același timp, țări precum Lituania reușesc să atragă o parte din cetățenii lor înapoi, în timp ce Republica Cehă devine o destinație importantă pentru imigrație, inclusiv pentru refugiații ucraineni, ceea ce a generat dezbateri politice intense.
• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului european PULSE de către Adelina Mărăcine (HotNews.ro), Radoslav Alexandrov (Mediapool.bg, Bulgaria), Matěj Moravanský (Deník Referendum, Cehia), Ieva Kniukštienė (Delfi, Lituania). 

Românii continuă să emigreze în număr mare, principalele motive fiind nivelul scăzut al salariilor, oportunitățile mai bune de angajare și condițiile de trai mai atractive din Occident, tendințe observate în Bulgaria, Cehia și Lituania., arată datele unui studiu realizat de fundația germană Friedrich Ebert anul trecut.

Spre deosebire de români însă, bulgarii încep să se întoarcă acasă, motivați de îmbunătățirea condițiilor de viață și stagnarea economică din Europa de Vest, în timp ce cehii și lituanienii continuă să opteze pentru migrarea sezonieră sau permanentă, atrași de salariile mai mari din Germania, Austria și alte țări vest-europene. 

Totuși, un factor comun între aceste state este impactul migrației asupra forței de muncă calificate, care creează provocări economice și sociale în regiunile de origine.

Salariile mici îi forțează pe români să plece din țară 

În România, principalele motive pentru emigrare sunt salariile mici, percepția corupției și dorința de a accesa oportunități mai bune de educație sau perfecționare profesională. 

Aceste motive se reflectă în sondajele recente, care arată că aproape jumătate dintre români ar emigra dacă ar avea ocazia. Conform studiului citat mai sus, mai mult de jumătate dintre tinerii români și-au exprimat dorința de a pleca în străinătate pentru cel puțin șase luni. Studiul face parte dintr-o analiză mai amplă, care include țări din sud-estul Europei, și scoate în evidență principalele motive economice și sociale care determină această tendință.

Potrivit studiului citat, motivele principale ale românilor pentru emigrare sunt: 

1. Îmbunătățirea nivelului de trai: 26% dintre tineri consideră că plecarea în străinătate le poate oferi un standard de viață mai ridicat decât cel pe care îl au în România.
2. Salarii mai mari: 24% dintre respondenți sunt motivați de perspectivele unor venituri semnificativ mai mari, care le pot oferi stabilitate financiară și oportunități mai bune pentru viitor.
3. Oportunități mai bune de angajare: 9% dintre tineri menționează că plecarea le-ar permite să acceseze locuri de muncă mai avantajoase, fie din perspectiva domeniului de interes, fie din punct de vedere al condițiilor de muncă.

Alte aspecte menționate în studiu sunt: 

• Dorința de a explora noi culturi și de a trăi experiențe internaționale;
• Nemulțumiri față de probleme din România, precum corupția și inegalitățile sociale;
• Lipsa încrederii în sistemele publice (educație, sănătate, pensii), care alimentează dorința de a se stabili într-o țară cu o infrastructură socială mai bine dezvoltată.

În plus, studiul citat subliniază că această intenție de emigrare nu este un fenomen izolat, fiind întâlnită și în alte țări din sud-estul Europei, dar procentul ridicat al tinerilor români care iau în considerare plecarea este remarcabil. Totodată, datele reflectă o nevoie profundă de schimbare în contextul economic și social al țării, pentru a reduce migrația tinerilor calificați.

Migrația românilor influențează și scena politică

Cercetătoarea Sorina Soare, lector universitar în Științe Politice Comparate la Universitatea din Florența, explică pentru Hotnews cum migrația românilor influențează scena politică – atât prin voturile exprimate în alegeri, cât și prin transferul de valori și practici politice către cei rămași în țară. 

Inițial, explică Soare, diaspora era percepută ca o alternativă democratică la regimul post-comunist, iar votul cetățenilor din străinătate a devenit decisiv în competițiile electorale, cum s-a văzut în 2009 sau ulterior, la ascensiunea unor partide precum USR, AUR sau SOS. 

„Dacă în perioada anilor ’90 și începutul anilor 2000 comunitatea românilor din străinătate era activă mai ales la nivel economic, cultural și social, nu era încă un actor electoral major; abia după 2008 aceasta a devenit un bazin electoral important. 

În paralel trebuie notat că statul român investește din ce în ce mai mult în așa-zisele politici diasporice. Totuși, este important să separăm politicile pentru comunitățile de coetnici din jurul României de cele destinate cetățenilor nerezidenți, în mare parte migranți. Aceste comunități sunt extrem de eterogene: unele s-au format în urma unor valuri de migrație de lungă durată în timpul comunismului, altele în anii 1990, diferite de cele din anii 2000 sau de cele mai recente. Ele diferă ca durată, destinații privilegiate sau traiectorie de integrare. Această complexitate explică și de ce nu există un comportament electoral unitar. Știm însă că aceste comunități au fost decisive în anumite alegeri, cum a fost cazul alegerilor prezidențiale din 2009, când voturile românilor din străinătate au contribuit la victoria lui Traian Băsescu în turul al doilea de scrutin”, spune aceasta. 

În plus, cercetătoarea arată că statul român încearcă să mențină o legătură cu diaspora prin politici diasporice și infrastructură electorală, dar aceste eforturi sunt insuficiente și uneori prost gestionate. 

Partidele politice încearcă să mobilizeze diaspora, însă relația este ambiguă, comunitățile din străinătate fiind adesea dezamăgite de clasa politică, crede aceasta.

În plus, Sorina Soare subliniază că succesul mobilizării diasporei nu depinde doar de proceduri administrative, ci mai ales de calitatea politicii din România.

Cum arată însă viețile românilor din diaspora

De mai bine de șase ani, doi jurnaliști străbat Europa într-un campervan și documentează viața și poveștile românilor din diaspora. Elena Stancu și Cosmin Bumbuț au călătorit în 11 țări din Europa și au publicat peste 100 de reportaje despre muncitorii sezonieri din Spania, Germania și Anglia, angajații în turism din Portugalia, fermierii din Norvegia, electricienii navali din Danemarca, constructorii din Belgia, cercetătorii din Suedia, studenții din Olanda și femeile care îngrijesc bătrâni în Italia.

În Bulgaria, numărul persoanelor care se întorc acasă îl depășește pe cel al emigranților

În Bulgaria, în schimb, se observă o tendință interesantă: pentru prima dată în decenii, numărul persoanelor care se întorc acasă îl depășește pe cel al emigranților. 

Potrivit demografului Georgi Burdarov, în 2023, aproximativ 41.800 de bulgari s-au întors în țară, pe fondul îmbunătățirii condițiilor de trai și al scăderii atractivității economice a Europei de Vest. 

Burdarov subliniază că această creștere este reală și nu implică refugiați sau migranți temporari, ci persoane care s-au stabilit efectiv în țară.

Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2023, 15.227 de persoane (de orice naționalitate) au emigrat din Bulgaria, în timp ce 56.807 au venit să locuiască în țară. Principalele surse de imigranți sunt Turcia (25,0%), Ucraina (17,5%) și Rusia (9,7%).

Burdarov se așteaptă ca tendința bulgarilor de a reveni din străinătate să se consolideze, pe fondul îmbunătățirii condițiilor de trai din Bulgaria. „În urmă cu un an, această idee era privită cu scepticism, dar acum vedem primele semne ale acestui proces”, spune el. 

Totuși, Bulgaria se confruntă cu o criză demografică gravă, începută odată cu căderea regimului comunist. În anii ’80, populația Bulgariei ajunsese la 9 milioane de locuitori, dar acum este de 6,4 milioane, cu 2,5 milioane de bulgari lucrând și trăind în străinătate. 

Problemele demografice includ rata scăzută a natalității (8,9 născuți la 1000 de locuitori în 2023) și o mortalitate excesivă (15,7 decese la 1000 de locuitori, comparativ cu media europeană de 11,5).

Ce soluții au bulgarii 

Soluțiile propuse includ atragerea tinerilor calificați, inclusiv din diaspora bulgară din Moldova și Ucraina, precum și a străinilor educați și competenți. 

„Bulgaria trebuie să abordeze problema ratei extrem de ridicate a mortalității, care se numără printre cele mai mari din Europa și din lume, deficitul de populație tânără activă, dezechilibrele demografice și lipsa majoră de educație în rândul populației rome. 

Soluția logică este creșterea numărului de tineri activi, iar aceasta implică oprirea emigrației tinerilor, atragerea unei părți a diasporei bulgare din Moldova și Ucraina, a bulgarilor din Europa de Vest și a persoanelor din țări terțe care au educația și calificările necesare. Aceasta este lumea în care trăim – cu o rată a natalității tot mai scăzută, o populație tot mai îmbătrânită și o luptă din ce în ce mai intensă pentru o populație calificată și educată”, conchide Burdarov.

Republica Cehă, o destinație importantă pentru refugiații ucraineni 

În Republica Cehă, migrația economică este predominantă, mulți cetățeni cehi plecând spre Germania, Austria și Marea Britanie, unde câștigurile sunt semnificativ mai mari, în special în sectorul îngrijirii medicale. Până în 2022, aproximativ 20.000 de cehi migrau anual, dar acest număr s-a dublat în acel an, iar în 2017, aproape 500.000 de cehi lucrau în Germania.

Cehia găzduiește acum un număr mare de refugiați ucraineni, peste un milion de persoane sosind anual. Acest aflux a generat dezbateri despre integrarea socială, accesul la piața muncii și sprijinul guvernamental, devenind un subiect politic sensibil.

Există două tipuri principale de migranți cehi:

1. Navetiștii care lucrează zilnic în Germania și Austria, majoritatea în îngrijire medicală sau în locuri de muncă slab calificate, ceea ce duce la un fenomen de „brain drain”.
2. Muncitorii sezonieri care lucrează în Marea Britanie și Europa de Vest, în special în servicii.

În 2023, Ministerul de Interne a raportat că 1.954 de străini au fost transferați în țările vecine conform acordurilor de readmisie, majoritatea fiind sirieni și turci. În prezent, 10% din populația Cehiei este formată din străini, cei mai mulți fiind ucraineni.

Pe fondul acestei schimbări demografice, sentimentele anti-imigrație sunt în creștere, vizând inițial migranții din Africa și Orientul Mijlociu, dar extinzându-se recent și asupra ucrainenilor. Partidele de dreapta și centru-dreapta folosesc acest subiect în campaniile politice, intensificând dezbaterea despre impactul migrației asupra societății cehe.

Lituania înregistrează un flux pozitiv al migrației 

Lituania, pe de altă parte, înregistrează un flux pozitiv al migrației pentru al patrulea an consecutiv. În 2022, numărul persoanelor care au imigrat în Lituania l-a depășit pe cel al emigranților cu 72.1 mii. 

Jumătate dintre imigranți sunt cetățeni lituanieni care s-au întors acasă, un semn al îmbunătățirii condițiilor de trai și al măsurilor guvernamentale de încurajare a revenirii diasporei.

Tendințele migraționale reflectă atât dinamica economică, cât și politicile fiecărei țări. În timp ce România continuă să piardă populație din motive economice, alte state est-europene, precum Bulgaria și Lituania, par să-și regândească viitorul demografic, punând accent pe atragerea tinerilor și a forței de muncă active.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.