Parchetul General s-a răzgândit și cere instanței achitarea lui Tăriceanu în dosarul de abuz în serviciu: Fapta nu există/ Tăriceanu, reprezentat în proces de Tudorel Toader

Un procuror de la Parchetul General a solicitat marţi judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie achitarea fostului preşedinte al Senatului Călin Popescu-Tăriceanu pentru infracțiunile de abuz în serviciu şi complicitate la uzurpare de calităţi oficiale, la aproape un an de la trimiterea în judecată. În acest dosar, Tăriceanu a fost acuzat că nu a constatat şi nu a supus la vot în plenul Senatului încetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, deşi acesta avea o decizie definitivă în instanţă prin care fusese declarat incompatibil şi nu mai putea ocupa funcţia.

La termenul de marţi al procesului, procurorul de şedinţă a susținut că textele de lege în baza cărora Tăriceanu a fost trimis în judecată „generează confuzie”.

• „Din articolul 25 din Legea ANI se poate deduce că şi incompatibilitatea declarată ulterior are aceleaşi efecte ca o interdicţie. Ca şi cum nu ar fi fost scris de jurişti, articolul de lege presupune o interdicţie. Cred că articolul 25 din Legea ANI trebuie coroborat cu articolul 7 din Statul parlamentarilor. (…) Încetarea mandatului de deputat sau senator prin incompatibilitate este prevăzut de art. 7, lit (c), la data la care raportul ANI nu mai poate fi contestat. Obligaţia de la alin. 2 lit. (c) se referă la ipoteza în care raportul ANI fie constată o incompatibilitate în curs, fie o incompatibilitate din urmă. Acest construct al articolului 7 generează confuzie. (…)
• Conchid că în cazul inculpatului Călin Popescu-Tăriceanu se impune achitarea pentru abuz în serviciu. Temeiul în care ar trebui pronunţată achitarea: inexistenţa obligaţiei de a face ceva trebuie să ducă la aplicarea art.16 lit. (a) din Codul de procedură penală – fapta nu există. Câtă vreme nu se poate identifica o faptă, atunci fapta nu există. Alţi jurişti cu care m-am consultat sunt de părere că fapta nu este prevăzută de legea penală, deci art.16 lit. (b)”, a susţinut procurorul, conform Agerpres.

Reprezentantul Parchetului General a cerut şi achitarea celuilalt inculpat din dosar, fostul senator Cristian Marciu:

• „În ceea ce priveşte fapta inculpatului Marciu de uzurpare de calităţii oficiale, anume că ar fi folosit fără drept calitatea de senator, se impune achitarea pentru că fapta nu întruneşte un element de tipicitate al infracţiunii. (…) Nu există fapte ilicite, ceea ce impune şi respingerea acţiunii civile”.

Avocatul lui Tăriceanu, fostul ministru al Justiţiei Tudorel Toader, a spus că apreciază „rigoarea” procurorului de şedinţă, susţinând că nu există nicio dispoziţie legală care să fi fost încălcată de fostul preşedinte al Senatului:

• „Apreciez atât concluziile, cât şi rigoarea analizei doamnei procuror. Linia de apărare pe care o voi susţine are în vedere că în ceea ce îl priveşte pe Tăriceanu nu există o dispoziţie legală pe care să o fi încălcat, nici prin acţiune, nici prin inacţiune. Am în vedere decizia Curţii Constituţionale.
• Nicio dispoziţie legală nu a fost încălcată de către Tăriceanu, pentru că procedura vacantării unui post de senator e reglementată prin Statut. El şi-a îndeplinit obligaţiile pe care le avea”.

Instanţa a rămas în pronunţare în acest caz pentru 7 decembrie.

La solicitarea jurnaliștilor privind decizia surprinzătoare în acest proces, Parchetul General a transmis un scurt comunicat de presă în care susține că concluziile procurorului de ședință nu condiționează posibilitatea Ministerului Public de a promova căi de atac împotriva hotărârilor judecătorești:

• „La dezbaterile ce au avut loc în cursul judecății, în cauza privind un fost președinte al Senatului, procurorul de ședință a formulat concluzii în sensul neîntrunirii tipicității faptei, pe baza evaluării proprii a probelor administrate în cursul urmăririi penale și a judecății, conform art. 67 alin. 2 din Legea nr. 304/2004.
• Concluziile procurorului de ședință nu condiționează posibilitatea Ministerului Public de a promova căi de atac împotriva hotărârilor judecătorești, având în vedere rolul Ministerului Public de a apăra interesele generale ale societății”.

Tăriceanu a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului General în decembrie 2020, fiind acuzat că nu a constatat şi nu a supus la vot în plenul Senatului încetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, deşi acesta avea o decizie definitivă în instanţă prin care a fost declarat incompatibil şi nu mai putea ocupa o funcţie publică.

Tăriceanu a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu și complicitate la infracțiunea de uzurpare de calități oficiale, iar Cristian Marciu, pentru uzurpare de calități oficiale. Fostul președinte al Senatului a fost acuzat că l-a ajutat pe Marciu să folosească fără drept calitatea oficială de senator ce implică exercițiul autorității de stat, urmată de îndeplinirea actelor legate de această calitate.

Ce spunea atunci Parchetului General:

• Primul inculpat (n.r. – senatorul Cristian Marciu) se afla în incompatibilitate cu funcția de senator, având interdicția de a mai ocupa o funcție sau o demnitate publică timp de 3 ani de la data de 4 martie 2015, când a rămas definitivă și irevocabilă decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție.
• Din 11 decembrie 2016 și până acum, el a folosit fără drept calitatea oficială de senator în actuala legislatură, spun procurorii. În această calitate, a îndeplinit acte care implică exercițiul autorității de stat, a participat la ședințele Senatului, a făcut parte din comisii permanente și speciale ale Senatului, a avut inițiative legislative, a votat proiecte de acte normative, a adresat întrebări și interpelări.
• În perioada 2 martie 2017 – 2 septembrie 2019, când era președinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu nu a făcut demersuri pentru a constata încetarea mandatului de senator al lui Marciu.
• El nu a supus la vot în plenul Senatului adoptarea unei hotărâri de vacantare a locului de senator al lui Marciu, cauzând „vătămarea drepturilor persoanei care, în urma alegerilor parlamentare din data de 11 decembrie 2016 a ocupat pe buletinul de vot pentru funcția de senator poziția următoare”.

Dosarul a fost trimis Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La sfârșitul lunii octombrie 2020, Curtea Constituțională a respins, cu majoritate de voturi, cererea formulată de președintele Senatului, Robert Cazanciuc, și a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Senat și Parchetul General. Era vorba despre dosarul în care Tăriceanu a fost trimis în judecată și pentru care Robert Cazanciuc sesizase CCR în luna mai.

La sfârșitul lunii ianuarie 2020, lui Călin Popescu Tăriceanu i s-a adus la cunoștință că este suspect în dosarul ce vizează incompatibilitatea senatorului Cristian Marciu.

Ancheta viza modul în care Cristian Marciu, senator PSD de Giurgiu, a fost menţinut în funcţie cu toate că, în anul 2015, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie l-au declarat, definitiv, incompatibil după ce a avut afaceri cu instituţii ale statului.