Scrisoarea deschisă, semnată de nouă parlamentari ai puterii, este adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și ministrei Afacerilor Externe, Oana Țoiu. Parlamentarii de la PSD, PNL, USR și UDMR „solicită deschiderea oficială a relațiilor cu Taiwanul”. 

Semnatarii scrisorii deschise spun că situația relațiilor bilaterale dintre România și Taiwan este „caracterizată de o stagnare prelungită, cauzată de o interpretare a principiului «O singură Chină» care a rămas neschimbată din perioada comunistă”. 

„Această abordare, considerată de inițiatori ca fiind obtuză, interzice practic orice contact politic oficial și descurajează cooperarea economică și contactele la nivel de persoane. Această rigiditate plasează România într-o categorie de comportament mai apropiată de state precum Rusia, Coreea de Nord sau Iran, și o îndepărtează de abordarea pragmatică și deschisă a partenerilor săi europeni și americani”, susțin semnatarii. 

Parlamentarii care solicită ca România să își deschidă relațiile diplomatice cu Taiwan sunt: 

• Cristian Ghinea, senator USR
• Daniel Fenechiu, senator PNL
• Alexandru Muraru, deputat PNL
• Szabolcs Nagy, deputat UDMR
• Sorin Moise, senator PSD
• Zoltán Miklós, deputat UDMR
• Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș, senator PNL
• Ovidiu Jitaru, senator PNL
• Botond Csoma, deputat UDMR
  

Citește și

Patru lucruri pe care trebuie să le știți despre Taiwan, care își alege președintele

Care sunt cerințele concrete ale parlamentarilor

Cei nouă parlamentari ai puterii spun că inițiativa are ca scop „consolidarea și normalizarea relațiilor României cu Taiwanul, în linie cu abordarea adoptată de Uniunea Europeană și de partenerii strategici ai României”. Aceștia amintesc că România nu are nicio reprezentanță la Taipei, iar Taiwanul acoperă relațiile cu România de la biroul său din Bratislava.

Inițiativa parlamentarilor propune un set de măsuri „menite să remedieze situația actuală și să stimuleze cooperarea bilaterală”:

• Deschiderea reciprocă a reprezentanțelor României la Taipei și a Taiwanului la București, pentru a facilita schimburile și contactele.
• Negocierea unui tratat de garantare a investițiilor și de evitare a dublei taxări, pentru a oferi un cadru legal stabil și predictibil investitorilor.
• Adoptarea unei rezoluții oficiale în Parlamentul României care să excludă reunificarea Taiwanului cu China prin forță, în linie cu poziția exprimată de Parlamentul European.
• Consolidarea cooperării pe teme strategice, cum ar fi lupta împotriva războaielor informaționale, prin parteneriate între agențiile de dezvoltare ale celor două țări.
• Eliminarea practicilor birocratice care îngreunează interacțiunea cetățenilor și investitorilor taiwanezi cu autoritățile române.

Măsura numărul trei este cerută de parlamentarii români în contextul în care China revendică Taiwanul, care se autoguvernează democratic, ca fiind parte a sa și nu a exclus posibilitatea de folosi forța pentru a prelua controlul asupra insulei, care se confruntă cu o presiune militară sporită din partea Bejingului. Președintele taiwanez respinge revendicările chineze de suveranitate, spunând că doar poporul local își poate decide viitorul.

România se află într-o poziție izolată, consideră inițiatorii demersului 

„Semnatarii inițiativei atrag atenția asupra decalajului semnificativ înregistrat de România la capitolul investițiilor taiwaneze, comparativ cu alte țări din regiune, precum Ungaria, Cehia sau Polonia. Potrivit inițiativei, investițiile taiwaneze în România se ridică la doar 10 milioane USD, în timp ce în Ungaria și Cehia acestea depășesc 1 miliard USD. Această discrepanță este atribuită, printre altele, barierelor birocratice și unei percepții politice ostile, care descurajează marile companii taiwaneze, superputeri în domeniul tehnologic, să investească în țara noastră”, conform parlamentarilor. 

Ei susțin că absența unei „reprezentanțe românești la Taipei, în timp ce 15 state membre UE au birouri economice și culturale acolo, plasează România într-o poziție izolată”. 

„Această situație este considerată contrară intereselor strategice ale țării, având în vedere parteneriatul strategic cu Statele Unite și necesitatea de a alinia pozițiile României la cele ale aliaților săi”, conform acestora. 

Scrisoarea deschisă adresată președintelui României, premierului și ministrei de Externe poate fi citită mai jos: 

Care este în prezent poziția MAE privind Taiwanul 

Pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), condus în prezent de Oana Țoiu (USR), se vorbește despre „relația specială a României cu R.P. Chineză”. 

„România își menține poziţia constantă de recunoaştere a unei singure Chine, Taiwanul constituind parte integrantă a acesteia”, se precizează pe site-ul MAE, unde se face și o trecere în revistă a momentelor importante în relațiile diplomatice dintre România și China.

Taiwanul a declarat în repetate rânduri că nu va renunţa la suveranitatea sa şi nici nu va face concesii în ceea ce priveşte libertatea şi democraţia. China revendică Taiwanul ca teritoriu propriu, în ciuda obiecţiilor vocale ale guvernului de la Taipei, şi nu a renunţat niciodată la ideea de a utiliza forţa pentru a aduce insula sub controlul Beijingului.